Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

colojàre , vrb Definition furriare a s'àtera parte, imbuscinare a furriadura Synonyms e antonyms boltare, furriai, mòere Sentences sa panedha de su casu si che ponet in d-un'isterzu de abba frita a manera chi, colojèndhela onzi tantu, leet a intostare (G.Addis)◊ sas panedhas si dassant in sa murza colojèndhelas pro leare sale a parte e àtera.

colombèra , nf: columbera Definition logu chi dhue faent su niu e sa cria is culumbos, genia de buidu, de calanca, in logu de muru Synonyms e antonyms columbàriu Translations French pigeonnier, colombier English dovecot Spanish palomar Italian colombàia German Taubenschlag.

colombéri , nm: columberi, culumberi, cumboberi, cumboreri, cumbuleri, cummoberi Definition genia de armadiedhu lassau in su muru po pònnere calecuna cosa (mescamente acanta a sa forredha); su buidu chi lassant in is muros – a bortas – candho ndhe leant su ponte; istampu mannu in is muros, in orrocas, buidedhu chi dhue faent su nidu is culumbos o, si est a paris de terra, genia de cundhutu asuta de muru po passare abba Synonyms e antonyms abburgadorzu, acajolu, camaritu, fenesta, macarina, percolu Sentences candho essis lassa sa crae in su culumberi! ◊ chie iscultat in columberi de muru iscultat male anzenu e sou puru ◊ in sas cumbessias sas bentanedhas pariant culumberis ◊ ponimus sos luminos in su culumberi de su furru ◊ at postu sa cafetera in su cumboberi tupau cun sa tendhina 2. custu muru est totu a culumberis de cantu est male fatu ◊ connoschet donzi culumberi inuve s'impercant sas cosas pérditas ◊ eis biu cussus colomberis me in s'arroca: in cussus istampus dhui biviant feminedhas chi tessiant a tralàrgiu de òru… Etymon ctl. colomer Translations French placard English small room Spanish alacena Italian pìccolo vano, ripostìglio nei muri German Abstellraum.

colombína , nf Definition brutesa, su ladamíngiu de is culumbos.

colombra , nf Definition its, colobra? ibbàlliu po colobra? Sentences a istare intro de dommo sua est coment'e chi essat sa colombra e apenas chi podet si nch'essit a su portale!

colombrài colembrài

colómbu caómbu

colomínzu colimínzu

coloncòne calancòne

colòndra , nf Definition pilastru, pedra segada de longu prus che àteru tundha, totu a unu o a orrugos unu in pitzu de s'àteru, po aguantare parte de unu fràigu Synonyms e antonyms colunna, coróndua, piloto 2. fràiga colondras de amore! Scientific Terminology dmo Etymon itl. colonda.

colonéllu , nm: coronellu, coronnellu Definition uficiale militare de gradu artu Synonyms e antonyms cdh. culunellu Sentences s'armada sarda fit bene arguida, sendhe tres coronellos cumandhantes (R.Congiu)◊ candho fit andhadu a tirare in leva, fatèndheli sas lastras, unu coronnellu li aiat àpidu una mància in mesu de petorras Etymon spn. coronel Translations French colonel English colonel Spanish coronel Italian colonnèllo German Oberst.

colónia , nf Definition logu de unu pópulu isfrutau in podere asuta de un'istadu angenu, sa gente etotu de su logu asuta de guvernu angenu; logu ue is presoneris trebballant iscontendi una pena; logu de pàusu ue s'istat passandho una sumana po cambiare ària, po ispàssiu 2. atressat totu su sartu de sa colónia po si assegurai chi is cundennaus ant fatu su trabballu Translations French colonie English colony Spanish colonia Italian colònia German Kolonie.

coloniàle, coloniàli , agt Definition de colónia.

colonialísmu , nm Definition manera de fàere e domíniu de chie, mescamente un'istadu, si faet mere de su logu angenu.

colonialísta , agt, nm Definition amantiosu de su colonialismu, chi o chie faet colonialismu.

colonizadòre , agt, nm Definition chi o chie si apoderat de su logu angenu, si faet mere de su chi pertocat po diritu naturale a un'àteru pópulu, de èssere mere in logu suo e de si guvernare a manu sua.

colonizàre , vrb Definition andhare a si fàere meres de su logu de un'àteru pópulu.

colonizatziòne , nf Definition su si apoderare su logu angenu, de un'àteru pópulu, su dhu mantènnere asuta de domíniu Translations French colonisation English colonization Spanish colonización Italian colonizzazióne German Kolonisation.

colòra colòbra

colorài , vrb: colorare Definition intínghere, giare un'àteru colore a sa cosa Synonyms e antonyms colorire, tígnere Etymon srd. Translations French colorer English to colour Spanish colorar Italian colorare German färben.