cucurumédhu 1 concurumbédhu
cucurumenàle , nm Synonyms e antonyms coliminzu, cucumenale, pinnacúcia, pópula Scientific Terminology dmo Etymon srd.
cucúrumu cucúmeru
cucuruscàgliu, cucuruscàlgiu, cucuruscàllu, cucuruscàrciu, cucuruscàrgiu cucuriscàrgiu
cucurústa cocoròsta
cucuruvichídu , nm Definition
orrúmbulu chi si faet cun totu sa carena ponendho su cúcuru in terra, faendho su corpus agiummai a lómboru, e giaendho un'ispinta cun is peis a che furriare
Synonyms e antonyms
cardugúcuru,
concurumbedhu,
cucurifitu,
cucuriscàrgiu,
furriagallu,
trodhulone
Etymon
srd.
Translations
French
la tête la première (adv.)
English
headfirst
Spanish
cabeza abajo
Italian
capofitto
German
kopfüber.
cucuruvítu cucurifítu
cucurvédhu , nm Definition pistadura de sa pedhe in conca, ufrada Synonyms e antonyms cucuàgiu.
cucúsa , nf: cuscusa Definition sa méndhula candho est ancora pitichedha, cun su chiu apenas ingendrau e su corgiolu modhe modhe Synonyms e antonyms cucuja, mendhuledhu, mendhulita Surnames and Proverbs smb: Cuscusa Scientific Terminology rbr Etymon srd.
cucúsa 1 , nf: cucussa Definition frocu, ciufu / pigione cucusa, de c. = sa pubusa Synonyms e antonyms pubusa* / arraghèscia, brocu 1, chirriolu, insemia, iscóticu, istibbu 1, mendhea.
cucusàdu , agt Definition chi portat pubusa, chirrione o matucone de pilos in conca, nau de animale Synonyms e antonyms pubusadu Sentences cussa est una pudha cucusada Etymon srd.
cucússa cucúsa 1
cucúta , nf Definition
s'ispiga de su moriscu: gurdone de triguíndia, pipiedha de cixiniau
Synonyms e antonyms
burrichedhu,
cozorotu,
pannucra,
tulatzu,
trúturi 1,
tutuàciu
Scientific Terminology
rbr
Etymon
ltn.
*cucutia
Translations
French
épi de maïs
English
maizecob
Spanish
mazorca
Italian
pannòcchia del granturco
German
Maiskolben.
cucúta 1 , nf Synonyms e antonyms cucuja, mendhuledhu.
cucutadúra , nf Definition
su pònnere su cugudhu
Etymon
srd.
Translations
French
action d'encapuchonner
English
hooding
Spanish
el encapuchar
Italian
incappucciaménto
German
Aufsetzen einer Kapuze.
cucutàre cucuciàre
cucutàu , pps, agt: acuguzadu Definition
de cucutare; postu de cugudhu
Synonyms e antonyms
| ctr.
iscugutadu
Translations
French
encapuchonné
English
hooded
Spanish
encapuchado
Italian
incappucciato
German
mit einer Kapuze.
cucutínu , avb Definition manera de andhare mautu mautu, abbellu abbellu de no si giare a intèndhere Synonyms e antonyms iscudiscudi Etymon srd.
cucútu , nm: cucutzu,
cugussu,
cugutu,
cugutzu Definition
de unu bestimentu, sa parte chi si betat in conca po dh'ammontare, fata prus che àteru unu pagu a punta, ma podet èssere fintzes css. cosa fata o posta de pòdere betare e arrèschere in conca; cosa po carragiare un'istrégiu; parte de su poígiu, sa punta serrada coment'e sacu / cugutzu de mura = una cresura de rú; cucutzu de monte = punta
Synonyms e antonyms
capurrone,
crucudhu
/
cabertore
Sentences
zughia su sacu e mi l'apo betadu a cugutu candho s'est postu a pròere ◊ si ndhe pesat su cugussu de conca e fut babbu!
Surnames and Proverbs
smb:
Cuguttu, Cugutto, Cugutu
Scientific Terminology
bst
Etymon
ltn.
cucutium
Translations
French
capuchon
English
hood
Spanish
capucha
Italian
cappùccio
German
Kapuze.
cucútza , nf: culcuta,
curcuta,
cuscuta Definition
genia de erba chi faet a cambu longu, prus che àteru istérriu, grussu, a fògias mannas meda e unu pagu ispinosas a sa parte de asuta: faet duas genias de frores grogos (unu fémina e unu mascu bonu a còere) e una genia de frutu longhitu, grussu, o tundhu, prenu, totu prupa, de papare cotu (ma dhue at calidades chi faent mannas, sicant e faent unu corgiolu grussu e tostau e imboidadas serbint fintzes a istrégiu chi narant tzuca); in cobertantza, ómine pitichedhu, bagatu
Synonyms e antonyms
carabassa,
colcorígia
Surnames and Proverbs
smb:
Cucuzza
Scientific Terminology
rbzc
Etymon
ltn.
*cucutia
Translations
French
courgette
English
wild artichoke
Spanish
calabaza
Italian
zucchétta
German
Gartenkürbis.