A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

cuncodràu , pps, agt: cuncordatu 1, cuncordau Definition de cuncodrai, cuncordare; chi est o dh'ant cuncordau; fintzes cosa cuncordada, aparíciu chi serbit a calecuna cosa / èssiri totu bèni cuncordau = bestiu a repicapunta, bene tramunadu Synonyms e antonyms acódriu, patu / imbentu, ordíngiu | ctr. iscuncordau Sentences no ant cuncordadu e no ant fatu s'afare 2. coxina pitica ma bèni cuncodrada ◊ sa piciochedha bandhat cuncordara de signorica ◊ no mi nerit ca si nci corcat cuncordau in cussa manera!

cuncódria , nf: cuncóldia, cuncórdia Definition su istare o andhare a cumone e acórdiu, su èssere de sa matessi idea; sa manera de si bestire o de pònnere su bestimentu; genia de prendha de prata, a cadena, cun apicone, o àteru chi si ponet in bestimentu; aparíciu chi serbit a calecuna cosa e, su pl., totu su chi serbit po fàere sa farra: sedatzos, cherrigu, terudha, e àteru, ma fintzes unas cantu cosas pigadas impare Synonyms e antonyms armonia, pache, unione | ctr. iscórriu, iscuncórdia Idioms csn: èssere de cuncórdia = a cuncórdia, de acordu, cuncordos; amori e cuncórdia = una zenia de fiore (Amaranthus tricolor); preparai is cuncórdias = ammanitzare totu sos trastes chi serbint pro farinare Sentences daghi fiant de cuncórdia, s'isposu andhaiat a dommo de s'isposa ◊ s'intzaurrat de gana bella e, cun su trabballu e sa cuncódria de sa genti, de cuss'arrogu de terra ndi at fatu un'ispitzuedhu de paradisu ◊ custa est cuncóldia e istima de frades 2. a is giòvunus, po cumenti si bistint, fait a dhis fai s'alimúsina: ita mi siat sa cuncódria! ◊ su tiàulu e chi s'at nàsciu cun cuncódrias e totu, crei ca cuncunu de cussus Balillus si pinnicat a crutzu! 3. in cortili dhoi tengu sa cuncódria po arrustiri, aici no feus fumu aintru de domu Etymon itl. Translations French concorde English concord Spanish concordia Italian concòrdia, insième (nm.) German Einigkeit, Gesamtheit.

cuncoldàre cuncodrài

cuncóldia cuncódria

cuncoldiàre cuncodrài

cuncòlla , nf Definition orrughedhu o tretu de terra semenau po fàere prantàgia Synonyms e antonyms argioledha, toedha Etymon itl. chincola.

cuncordài, cuncordàre cuncodrài

cuncordàtu , nm Synonyms e antonyms ammanitzu, ammàniu 1, aparéciu, codromíngiu Etymon srd.

cuncordàtu 1, cuncordàu cuncodràu

cuncórdia cuncódria

cuncordiàre cuncodrài

cuncordiósu , agt Definition chi costumat a andhare de acórdiu, chi est o chi istat in cuncórdia, chi faet o chi andhat impare cun àtere o àtera cosa, chi est apostu, chistiu a dovere Synonyms e antonyms cuncórdiu, cuncordívile Scientific Terminology ntl Etymon srd.

cuncórdiu , agt, nm: cuncordu Definition chi est o chi istat in cuncórdia, chi est a su matessi tamanu, totu a un'origa, de sa matessi idea de un'àteru, chi faet o chi andhat impare cun àtere o àtera cosa, chi est apostu, chistiu a dovere; su istare a cumone e acórdiu, in paghe s'unu cun s'àteru; unas cantu personas (cantadores de c.) chi cantant impare a boghe diferente: cuntzertu, tenore (fatu de sa boghe, sa mesaoghe, su contra, su bàsciu) e fintzes su càntidu chi faet; s'oraria chi si donat a sa fidantzada, cosas de sa matessi genia arregortas impare; cosa o chistione po comente arresurtat cuncordada, comente si presentat, po sa bisura chi tenet / mòere su c. = comintzare su càntidu a tenore; is cuncordos = foedhandho de druches o àteru de papare, itl. gli ingrediènti Synonyms e antonyms cuncordiosu / cussertu / cuncódria / cunsonu, cuntratu 1 / assorte | ctr. iscuncordu Sentences si lu chircas, tantu za l'agatas cuncordu a ti fàghere faina!…◊ cussos duos sunt sempre cuncordos, bastus chi siat a fàghere cosa chi lis piaghet! ◊ za lu tenet cuncordu su logu: totugantu betadu apare tenet! ◊ in sa punta de su carru poniaus unu giuali cun duas frucidhedhas cuncodras chi serbiant po giú 2. che deris in dudas mi agatas inoghe cantendhe a cuncordu sos dillos de sa binnennera (G.Fiori)◊ su cuncordu de sos cunfrades a s'iscravamentu cantat su "miserere"◊ a noda de mediana su sulitu in cuncórdiu cun pitiolus e trinitus sonàst Etymon srd. Translations French conforme, d'accord, chants chorals (à ténor) English choral singing, in accord Spanish concorde, canto coral, configuración Italian concòrde, unànime, canto corale (a tenores), configurazióne German übereinstimmend, Choralgesang, Gestaltung.

cuncordívile , agt Definition chi costumat a andhare de acórdiu, chi est o chi istat in cuncórdia, chi est fàcile a si lassare cumbínchere Synonyms e antonyms cuncordiosu, cuncórdiu | ctr. rempellu Scientific Terminology ntl Etymon srd.

cuncórdu cuncórdiu

cuncrétu , agt Definition chi si podet bíere e tocare, chi est una cosa pràtiga, chi no est solu cosa de ideas o de foedhos.

cuncruíre concluíre

cuncruíu concluídu

cuncrumbédhu concurumbédhu

cuncrúos conclúos