A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

cuncetósu , agt Definition chi tenet unu cuncetu, un'idea.

cuncétu , nm: cuntzetu Definition cuncordu de ideas, un'idea pertzisa chi si faghet istudiendhe e cumprendhindhe una chistione; su pessare bene de unu, su ndhe àere un'idea bona, su lu pònnere in càrculu Synonyms e antonyms idea Sentences custu cuntzetu est riservadu a chie at mente abbista ◊ mi ndhe apo fatu unu malu cuntzetu de cudha pessone! ◊ su cuncetu de sa sterrina no est un'argumentu chi s'isterrit, ma su chi donat s'incidu po fai sa cobertanza, o rima, aundi su poeta narat própiu s'idea chi bollit significai 2. ti tenia in cuncetu ma tue ti creias tropu! ◊ s'ómine faularzu est tentu in pagu cuntzetu ◊ si a totu protzedis che a mie, nisciunu ti at a tènnere in cuntzetu! Translations French idée, opinion English concept Spanish concepto, opinión Italian concètto German Idee, Auffassung.

cuncetziòni , nf Synonyms e antonyms idea.

cuncevàre , vrb Definition pentzare, cuncordare ccn. cosa in su pentzamentu Synonyms e antonyms cumbinare, penciai Sentences proamus a cuncevare un'abboju pro issos duos, pro pònnere paghe ◊ no cherzo cuncevare machines pro neune.

cunchèdha , nf Synonyms e antonyms conca 1, scifedha, tavania.

cunchínu , nm Definition istregighedhu de terra Synonyms e antonyms cícara, tzicherone Scientific Terminology stz.

cunchísta conchísta

cunciberàre , vrb: cunsiderai, cunsiderare, cuntziderai, cussiderare, cussiverare Definition pigare in cunsideru, pònnere in càrculu, fàere contu de unu, de is cosas, cricare de bíere o cumprèndhere comente andhant bene o méngius, o comente funt giustas, rfl. fintzes in su sensu de si giare una regulada Synonyms e antonyms calculai, iltimare, sumari Sentences aundi est coru e vida istau cuntziderendi! ◊ cussiverent cantu pacu meressitores ne sont!◊ cussiverate, tzente, cussiverate sos irbàglios! ◊ semus cunsiderendhe sa peràula de Deus in sas Iscrituras ◊ sa limma nostra est pagu cunciberada! 2. ite ses cumminanno, tempus, poite no ti cunciberas e troces certos trumentos e tréulos?! (T.Frau) Etymon itl. Translations French considérer English to consider Spanish considerar Italian considerare German betrachten.

cuncibéru considéru

cunciliadòre, cunciliadòri contziliadòre

cunciliàre , agt Definition de su concíliu, chi pertocat unu concíliu Translations French conciliaire English conciliar Spanish conciliar Italian conciliare German Konzil-.

cuncíliu concíliu

cuncillài consigiài

cuncilléri consigliéri

cuncíllu consígiu

cunclusiòni conclusiòne

cuncòchere concòchere

cuncodràda , nf Definition su cuncordare; su chi si est cuncordau Synonyms e antonyms acódriu Sentences sa mama isciat sa cuncodrada fata cun su génneru (M.A.Cappai) Etymon srd.

cuncodradúra , nf Definition totu su chi si faet aprontandho po calecuna cosa Synonyms e antonyms ammanitzu, ammàniu 1, ammanitzamentu, codromíngiu Sentences chi iat postu in menti a imi, de cussa scrafuialla no ndi dhui fiat andada a cuncodrai: e cuncodradura puru! Etymon srd. Translations French préparatifs English preparation Spanish preparativo Italian preparativo German Vorbereitung.

cuncodrài , vrb: cuncoldare, cuncoldiare, cuncordai, cuncordare, cuncordiare Definition pònnere de acórdiu, èssere o andhare de acórdiu, àere o èssere in is matessi ideas s’unu cun s’àteru; su si aprontare, o preparare a una cosa de una manera chi potzat andhare bene po calecunu bisóngiu, a fàere una faina, po essire, fàere bella figura o àteru / cuncordai su santu = pònnere a postu, ammanitzare su santu pro sa festa Synonyms e antonyms acodrare, adatai, apariciai, armudiai, codrimingiài, cumbinare, cumbínchere, cumpòniri, cunsertare, cuntratare, incabizonare, oldinzare / allaputzai, allepuritzare, chinchinnare, mudai | ctr. iscunsertare, scuncodrai Sentences si cuncordamus in su prétziu, mi la còmporo deo cussa domo ◊ si maridu e muzere no cuncordant apare comente faghent a contivizare sa famíllia? ◊ is duas sorris biviant in sa própiu intrada ma non cuncodrànt ◊ po cantai tocat a cuncordai su sonu de is boxis ◊ a isse no che lu cuncordas, no, a su chi cheres tue! 2. cuncodrai sa mesa po prandi ◊ at cuncordau po nci essiri a su sartu ◊ aiat cuncordiadu unu bellu faellardu ◊ cuncordadí un'iscala po artziai a ingunis ◊ cuncordadha tui una màchina cument'e cussa! 3. a Bidhegrésia dh'ant tzerriada de aici po cussu biaxu de bellas crésias chi dha cuncordant ◊ ita bandera de corrus chi ti ant a cuncordai!…◊ si cuncordat bèni e nci essit a giru Surnames and Proverbs prb: in s'interi chi sa bella si cuncordat, sa lègia si est giai cojada Etymon itl. Translations French s'accorder English to agree on Spanish ponerse de acuerdo, concordar Italian concordare, compórre, configurare German vereinbaren, zusammensetzen.