A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

cuncúrtu , pps Definition de cuncúrrere Synonyms e antonyms cuncúrriu.

cuncúrtzu cuncúrsu

cuncurufítu cucurifítu

cuncurumbédhu concurumbédhu

cuncuruvítu cucurifítu

cuncustória , nf Definition its: carchi istória? / chentza cuncustória = chentza istare a su duiddui pessendhebbei duas bortas Sentences Deus nechidau nachi s'arrepentiat de àere fatu s'ómine e sentza cuncustória detzidet de l'ispèrdere!(A.G.Solinas)

cuncútu , agt Synonyms e antonyms cunculatzu, devucu.

cundènna , nf Definition su cundennare, sa pena chi si betat a iscontare o cosa a pagare po calecuna farta; cosa peleosa tropu, chi dhue at solu pérdua o chi tocat a fàere mancari a malaògia / iscúdere una c. = betare una cundenna, dare una pena Synonyms e antonyms cundennatzioni / peniténscia Sentences su giuighe betat sa cundenna in sos dibbatimentos ◊ su prúbbicu ministeri li at betadu sa cundenna a vinti annos de presone 2. custa faina est una cundenna: tantu triballu pro nudha! ◊ custu de no si podi movi a solus, càstia, est una de is cundennas prus mannas! Etymon ctl., spn. condena Translations French condamnation English condemnation Spanish condena Italian condanna German Verurteilung, Strafe.

cundennài, cundennàre , vrb: cunnennare Definition betare sa cundenna, obbrigare a giare, fàere o sufrire calecuna cosa po neghe o curpa de unu male fatu / c. s’ànima = brivare de su gosu de Deus in eternu Synonyms e antonyms sententziai | ctr. pedronai, salvai Sentences no bògio a mi cunnennare ponenno in mente a una malandrina! ◊ l'ant cundennadu a deghe annos de presone Etymon ctl., spn. condenar Translations French condamner English to condemn Spanish condenar Italian condannare German verurteilen.

cundennatziòni , nf Synonyms e antonyms cundenna Sentences s'amori disordinau est càusa de cundennatzioni eterna.

cundennàu , pps, agt, nm Definition de cundennare; chi o chie dhi ant betau una cundenna, fintzes su èssere impreau in calecuna cosa contragéniu, o de no si pòdere impreare Synonyms e antonyms sententziadu 2. cuss'aposentu dhu tengu cundennau cun custa cosa, ma no tengu àteru logu po dh'allogai ◊ in domu teneus sa gisterra ma est cundennara: nc'est su sportillitu chi serrat su níciu chi format un'armariedhu e mammai dhoi istúgiat butíglias e tassas 3. sa zente pranghiat a tremutu intendhendhe cudhu cundennau a s'impicu ca fachiat dolu a sas predas Translations French condamné English sentenced Spanish condenado Italian condannato German verurteilt, Verurteilt.

cundénnu , nm Synonyms e antonyms cundennatzioni Translations French damnation English damnation Spanish condenación Italian dannazióne German Verdammung.

cundensadòre , nm Definition aparíciu chi serbit a ifridare e cambiare su vapore in abba; dhue at cundensadores de àtera genia e po àteras cosas (c. de currente, de lughe, e àteru) fatos sèmpere cun iscopu de torrare (minimare) calecuna cosa Translations French condenseur English condenser Spanish condensador Italian condensatóre German Kondensator.

cundensài, cundensàre , vrb Definition torrare su meda a prus pagu, fàere prus tibbiu, cracu, cagiau (nau fintzes de su vapore chi ifridandhosi essit lícuidu) Translations French condenser English to condense Spanish condensar Italian condensare German verdicken.

cundensàu , pps, agt Definition de cundensare Synonyms e antonyms cagiau, carcu, intipiu.

cundértu , agt Definition its (S'Ischíglia 11,85,339): cussertu? Sentences bentos chi inditant acassos de birtudes cundertas.

cundéu! , iscl Definition cun Deu: fuedhu chi narant po pedire s'alemúsina Sentences a cundeu a cundeu, ca mi at mannadu Deu, fachidebbolla sa caridade de m'acullozire!

cundhídu , pps, agt: cundhiu, cundiu Definition de cundhire; chi portat su cundhimentu; nau de frutuàriu, chi est passau, tropu fatu (nau de casu, chi est fatu, fatitu).

cundhidúra , nf Definition su cundhire is papares, mescamente nau de sa manera; su s'ispainare de un'infetu, de una maladia chi passat de s'unu a s'àteru e ndhe prenat su logu Synonyms e antonyms connimentu, cundhiolu / alluadura, impestu 2. s'uficiale sanitàriu deit órdines severos pro evitare sa cundhidura de una maladia chi faghiat a timire ◊ ello a cundhidura andhat custa cosa?! Etymon srd. Translations French assaisonnement, contagion English condiment, infection Spanish aliño, contagio Italian conditura, contàgio German Würzen, Ansteckung.

cundhiméntu conniméntu