Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

giompidúra , nf Definition su lòmpere de sa cosa a puntu giustu Synonyms e antonyms crompimentu, giompimentu, lompimentu Sentences frutu perunu bato a giompidura e iscuntento massaju e pastore Etymon srd. Translations French maturation English ripening Spanish maduración Italian maturazióne German Reifen.

giompiméntu , nm: crompimentu, giumpimentu, lompimentu, zompimentu Definition su cumprire de is cosas, su crèschere e lòmpere a su puntu giustu, bonas de serbire, nau fintzes de personas, de òperas e de fatos de sa vida, de su andhare; genia de sacu, in bentre de sa fémina, ue faet su fedu fintzes a naschire Synonyms e antonyms ammissa, giompidura / burba, filadòrgia, mammana, secundhina Sentences su frúture benit a giumpimentu ◊ batire a giompimentu disizos e isperas ◊ no est pro su malu si no so bénnidu ancora a giompimentu a sa prommissa Translations French achèvement, maturation English accomplishment, maturity Spanish maduración Italian compiménto, maturazióne German Reifen.

giómu giòmo

gionài , vrb Synonyms e antonyms dae 1, donai, giai Etymon srd.

gionchígliu, gionchíllu , nm, nf: giunchígliu 1, giunchílliu, giunchillu, zinchíglia Definition prendha, genia de cadenita o cadenatzu de oro o de prata a lórigas piticas e unu pagu longas Synonyms e antonyms cadenita Sentences portat unu bellu gionchígliu de òru ◊ giunchígliu e cadenatzu mi at donau sorga mia ◊ is gàncius de su cosseto aggànciant a manu manca e a manu bona calat su giunchillu Scientific Terminology prd Etymon spn. junquillo Translations French chaînette English thin chain Spanish cadena Italian catenina German Kettchen.

giòne , nf Definition ortigu chi faet a lacu, unu mesu de comente essit de su truncu, tupau a una parte e àtera a istúturu po istrégiu a pònnere cosa / min. gionedha Synonyms e antonyms bagione*, butzichedhu, cobedina, taulatzinu Sentences in mesu a sos badàlciulos e giones sos pisedhos cuados giogaiant a gherra ◊ comare Rosica cun sa gione de sa ua in cúcuru piena avantzat a sa domo Scientific Terminology stz.

gionèdha , nf: agionedha*, cionedha, zonedha Definition min. de gione, ortigu allachedhau a pònnere cosa; conchedha, genia de istregighedhu de ortigu po umprire abba in su sartu Synonyms e antonyms dionedha Sentences su biadu de babbu onzi annu a sa funtana li faghiat sa gionedha noa ◊ fit ifitendhe sa peta arrustida e ponindhe in gionedhas de oltígiu.

gioníscu , agt Definition nau de sa castàngia candho est sicada e límpia, ispuligada, bona po còere a budhiu.

giòrba giòlba

Giórdi, Giórgi Giólzi

gioríca , nf: (sa g. = saxoríca) Definition una calidade pitica de sàlvia de campu Synonyms e antonyms lucajabitica, salviedha Scientific Terminology rba, Salvia verbenaca Translations French sauge verveine, variété de sauge English wild sage Spanish gallocresta Italian chiarèlla minóre German eine Wiesensalbeisorte.

gióriga , nf, nm: ciórighe*, sórixi, tzórighe Definition chirisi de perca, genia de pigione pitichedhedhu Sentences bi at tilighertas, giórigas e mérulas ◊ duos pisinatos sunt fatendhe s'última serenada cun su gióriga (A.Mandis) Scientific Terminology pzn.

giornàda gerronàda

giornadéri gerronadéri

giornàle, giornàli , nm: zornale Definition fógliu iscritu cun is novas de sa die Synonyms e antonyms gaseta Sentences in su giornali de dinnantis ariseru unu articulista at nau chi innòi cantànt is cantantis mannus.

giornalísta , nf, nm: zornalista Definition chie trebballat arregollindho e iscriendho novas in su giornale Synonyms e antonyms gaseteri Scientific Terminology prf.

giòrra , nf: zorra Definition genia de istrégiu mannu de terra, fatu coment'e a brúngia cun bàtoro asas Synonyms e antonyms giara 1 Sentences oe cussos sinnos sunt sidhados ch'in sa giorra de s'istória s'aunint (A.Porcheddu)◊ ch'est intro de s'ostera bufendhe dai oltaedie, solu che giorra arrunzada in unu chizolu Scientific Terminology stz Etymon itl. Translations French jarre English jar Spanish jarra Italian giara German Krug mit vier Henkeln.

giórrida , nf: zórrida Definition su murrúngiu chi faet su porcu ammeletzandho, nau a brulla o a disprétziu fintzes de gente 2. chito o tardu chi recua no mancat mai sa giórrida tua! Scientific Terminology bga.

giorrompàlla , nf Definition piciochedhos bagamundhos, ifadosos Synonyms e antonyms pisedhina, ratatúglia.

giorronàda gerronàda