Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

giunài geunàre

giuncàgiu , nm: giuncarzu, zuncarzu Definition venadórgiu, logu inue sumit abba e dhue creschet su giuncu Synonyms e antonyms benassu, giunchedu, tinnialzu Sentences at bogadu a nou sas íscias de giuncarzu pro las semenare a laore Scientific Terminology slg Etymon srd. Translations French jonchère English reed-bed Spanish juncar Italian giuncàia German Binsendickicht.

giuncarèsti , nm Definition binistra fémina, una calidade de martigusa chentza ispina, a cambos fines agiummai che a su giuncu e su prus de su tempus chentza fògia Synonyms e antonyms binistra, einestra Scientific Terminology mt, Spartium junceum Etymon srd.

giuncàrzu giuncàgiu

giunchédu , nm: zunchedu Definition venadórgiu, logu úmidu chi dhue creschet su giuncu Synonyms e antonyms benassu, giuncàgiu, tinnialzu Scientific Terminology slg Etymon ltn. iuncetum.

giunchèta , nf: zuncheta Definition cagiau chi si mantenet in istrégiu (frussella) de giuncu, fintzes giodhu Synonyms e antonyms casaxedu, fruja, giodhu, mezoradu / vischidale Scientific Terminology mng Etymon itl. Translations French joncheé English junket Spanish requesón Italian giuncata German Quark

giunchíglia, giunchígliu , nf, nm Definition giunchígliu a frori biancu, genia de erba bona fintzes po meighina Sentences in sa mesíglia bi at postu rosas e giunchíglias Scientific Terminology rbc, convallaria maialis Translations French muguet English lily of the valley Spanish muguete Italian mughétto German Maiglöckchen, Maiblume.

giunchígliu 1, giunchílliu, giunchíllu gionchígliu

giunchígliu 2 , nm Definition una genia de erba Scientific Terminology rba, Narcissus jonquilla.

giúnchina , nf: giúnghina Definition genia de fune filada a manu cun bàtoro codriolas de fògia de pramma / filare una giúnchina = fàghere una fune Synonyms e antonyms reste, restiga 1 Sentences dalis nodos de giúnchina, chi sinono tue ndhe as s'annada mala e su tintiedhu! ◊ si calchi cadhu fit andhantanu e de malos pes, tandho l'aschilaiant cun giúnghinas russas de pilu cadhinu Etymon srd.

giuncósu , agt Definition nau de logu, chi dhue at giuncu meda, chi est totu giuncu Etymon srd.

giúncu , nm: zuncu Definition genia de erba chi creschet in logos de abba (errios, venadòrgios)/ genias de giuncu: g. fémina = sèssene, tudhu a tres atas, bogat su fiore própiu in punta e no punghet (Cyperus longus); g. mascru = (Juncus acutus) li narant fintzas tinnia, a tudhu tundhu, prus forte, bogat su fiore unu pagu suta de sa punta e punghet (una zenia de zuncu mascru est sa tinnia o sónnia, Lygeum spartum, prus fine e prus débbile)/ dogna puntu unu scudu de giuncu = si narat de istrexu de fenu fatu mali, po fai is cosas chen'e cóidu Sentences sa sorrighedha li poneit su redinaju de giuncu a su crabolu ◊ dhoi nd’at, giuncu, in s’arriu de bidha!…◊ mi at ammostau cumenti si faint is crobis, is palinis e is cofinus imperendi sèssini, giuncu e ràfia ◊ est essiu peri is benatzus a bodhiri giuncu e sàlixi po bestiri ampudhas e fai iscartedhus ◊ una ran'e martzu paris a su bruncu, cambas de giuncu, bratzu de tzinniga! (R.Locci) Scientific Terminology rba Etymon ltn. iuncus Translations French jonc English reed Spanish junco Italian giunco German Binse.

giuncumàsciu , nm: zuncumascru Definition giuncu a cambu tundhu, forte, longu longu, bogat su frore unu pagu asuta de sa punta e punghet, faet in logos de venadórgiu, a molas mannas, s'impreat murtu (atrotigau) e irmurtidu po acapiare o àteros trebballos: a logos dhi narant sinniga, tinnia, tzinnia, chi funt fintzes àteras genias de erba chi si assimbígiant Synonyms e antonyms tinnia Scientific Terminology rba, Juncus acutus Etymon srd. Translations French jonc épineux, j. piquant English reed Spanish junco espinoso Italian giunco spinóso o pungènte German stechende Binse, stachelige Binsensorte.

giúnghere , vrb: ciúnghere, giungi, giúngiri, zúnghere Definition pònnere su giuale a is boes; andhare impare Synonyms e antonyms ingiualare / acucuai, agiobare, agiuai, apagiare, azuvalare, ingainare | ctr. igiúgnere Sentences babbu m'iat fatu unu carrighedhu e po dhu tirare giunghia unu giuitedhu a giualedhu de canna ◊ a giúnghere su maschinganna, loros de figu e giuales de pramma! ◊ giuntu ant sos carrulantes ma no est die de trivàgliu, est su séichi de giannàgliu! (G.Farris)◊ meritas giuntu cun su própriu giuali! 2. sos pisedhos, giunghèndhesi a manu apare, incomintzeint a si asciare in bolu (G.Murtas) Etymon ltn. iungere Translations French atteler les bœufs au joug English to yoke Spanish uncir Italian aggiogare German einspannen.

giúnghina giúnchina

giunghínzu , nm Synonyms e antonyms acopiada, unione Etymon srd.

giúngi giúnghere

giungidúra , nf: zunghidura Definition su giúnghere is boes Synonyms e antonyms agiobadura, agiuamentu Etymon srd. Translations French mise sous le joug English yoking Spanish el uncir Italian aggiogaménto German Einspannen ins Joch.

giúngiri giúnghere

giúngiu giaúgnu