incraradòrza, incraradórju, incraradórzu , nf, nm Definition craru de monte, ispuntone artu, bica de ue si podet abbaidare bene e bíere logos meda Synonyms e antonyms acradu, acheradorza, acaradorju, iscraratógliu Sentences giómpidu a s'incraradorza, ndh'at pódidu allampiare sos carabbineris cun sos arrestados Scientific Terminology slg Etymon srd.
incraradúra , nf Definition su s'incrarare Synonyms e antonyms incrarada Etymon srd.
incraràe inciaràre
incrarài, incraràre, incraràri inciaràre
incrariàre , vrb Definition crarire, bogare a craru, iscrariai Synonyms e antonyms scrarai Sentences su pitzocu depiat torrare cun is suos pro incrariare sa coja.
incràs , avb: uncràs Definition
sa die apustis de una die calesiògiat, difatu
Synonyms e antonyms
cras
Sentences
sa die nono, ma s'incràs fint andhados ◊ Micheledhu est arrenésciu a biri su mari isceti s’incràs ◊ s'incràs dh'at fuedhada ◊ s'incràs est andhadu pro faedhare cun s'inzenieri
Scientific Terminology
tpc
Etymon
srd.
Translations
French
le lendemain
English
the day after
Spanish
el día siguiente
Italian
indomani
German
Morgen.
incràsta , nf Definition
genia de segada o síngia chi si faet lassandho coment'e unu canaledhu; genia de buidedhu tra duas o prus cosas
Synonyms e antonyms
imbaga,
intaca,
tachedha
Translations
French
entaille,
encoche
English
notch
Spanish
acanaladura,
ranura
Italian
intacco,
scanalatura
German
Einschnitt,
Auskehlung.
incrastài , vrb Definition orrúere in logu malu de orrocas Synonyms e antonyms irrocare 1 Sentences una borta mi iat incrastau una craba e mancu mali apustis de duas dis ndi est essia a sola (F.Congiu).
incrastài 1, incrastàre incastrài
incrastiàre , vrb Definition agiummai coment'e imbrutare cun abbagrasta (s'abba de s'olia mólia), ma nau de imbrutare cun o de css. cosa Synonyms e antonyms abbrutai, acadhotzai, acardangiai, ammusinzare, imbratare, imbudrigai, incadhossai | ctr. innetiare, samunae Etymon srd.
incràstiu , nm Definition
cosa bruta, chi imbrutat
Synonyms e antonyms
afatitu,
brutesa,
cadhossímini,
cadranza,
lorra,
muga,
sudre
Etymon
srd.
Translations
French
saleté
English
dirt
Spanish
suciedad
Italian
sporcìzia
German
Schmutzigkeit.
incràstu incàstru
incràva , nf Definition
genia de segada manna po fàere a incàsciu calecuna cosa
Synonyms e antonyms
arragata,
intaca,
intatzu,
taca 2
/
angina,
argadóriu,
àrgheda,
elgatzu,
gàrgaru,
incartzu,
ràglia 1
Scientific Terminology
fst
Etymon
ctl.
enclava
Translations
French
entaille,
jable
English
notch,
croze
Spanish
gárgol,
jable
Italian
intaccatura,
caprúggine
German
Einschnitt,
Gargel.
incravadòre , nm Definition
chie incravat, nau mescamente de cudhos chi ant incravau a Cristos a sa grughe
Sentences
Deus lis at dadu su perdonu finas a sos incravadores
Etymon
srd.
Translations
French
celui qui crucifie
English
crucifier
Spanish
crucifixor
Italian
crocifissóre
German
Kreuziger.
incravadúra inclavadúra
incravài inclavài
incravaméntu , nm Definition
su incravare; su pònnere incravau in sa grughe, nau de Cristos e de sa funtzione de chida santa po ammentu de sa passione e morte sua
Synonyms e antonyms
inclavadura,
incravu
| ctr.
iscravamentu
Etymon
srd.
Translations
French
crucifixion
English
crucifixion
Spanish
crucifixión
Italian
crocifissióne
German
Kreuzigung.
incravàre inclavài
incravàu , pps Definition
de incravare
Translations
French
crucifié
English
crucified
Spanish
crucifijo
Italian
crocifisso
German
gekreuzigt.