intrulàre intruài
intrullài intruài
intrullaméntu , nm Definition
su intrullai, su fàere o essire bulugiau
Synonyms e antonyms
abbaunzamentu
2.
immoi, cun cuss'intrullamentu arrexinau in fundu de sa cusciéntzia, si càstiat a ingíriu, pérdia (I.Lecca)
Etymon
srd.
Translations
French
action de troubler
English
muddiness
Spanish
enturbiamiento
Italian
intorbidiménto
German
Trübung.
intrusciàdu , pps, agt Definition
de intrusciare; chi est prenu prenu / petus i. (nadu de fémina allatendhe)= prenu, crispu de su late meda
Synonyms e antonyms
chíbbalu,
crispu,
intusciau
/
cdh. intrusciatu
2.
aiat su coro intrusciadu dai s’aggolotia ◊ cun totu cudh'abba salida chi aiat bidu fit intrusciadu che una cuba
Translations
French
gonflé,
enflé
English
turgid
Spanish
hinchado,
turgente
Italian
tùrgido
German
geschwollen.
intrusciadúra , nf Synonyms e antonyms
intrusciamentu
Etymon
srd.
Translations
French
météorisme
English
meteorism
Spanish
meteorismo
Italian
gonfióre addominale,
meteorismo
German
Darmblähungen,
Meteorism.
intrusciaméntu , nm Definition
su intrusciare, fàere o essire coment'e ufrau, prenu
Synonyms e antonyms
cripinore,
intrusciadura
Etymon
srd.
Translations
French
turgescence
English
turgidity
Spanish
turgencia
Italian
turgidézza
German
Geschwollenheit.
intrusciàre , vrb: istrusciare Definition
fàere coment'e ufrau, prenu, crispu
Synonyms e antonyms
inchibberare,
incripinire
Etymon
cdh., ttrs.
intruscià
Translations
French
enfler
English
to become turgid
Spanish
hincharse
Italian
inturgidire
German
schwellen.
intrúsciu , nm Definition
genia de ufradura a mata
Etymon
srd.
Translations
French
météorisme
English
meteorism
Spanish
meteorismo
Italian
meteorismo
German
Meteorism.
intrussíre introssíri
intrussíu introssíu
intrutzíre introssíri
intruxài , vrb Definition papare fintzes a no ndhe tènnere prus gana, fintzes a èssere prenos Synonyms e antonyms atzibbare, mascare, sassai Etymon srd.
intruxài 1 intruài
intruxíri , vrb Synonyms e antonyms intrúxiri*, pienare.
intrúxiri , vrb Definition
foedhare a unu naendho male de un'àteru, coment'e po dhu prènnere de cosas chi no funt, de fàulas; in cobertantza, papare
Synonyms e antonyms
impreni,
intruxiri,
prenare
Sentences
cussa est sa mama chi dh'at intrúxiu, e aici immoi funt certendi mairu e mulleri! ◊ cussu si est torrau a cojai ma sa filla dh'at intrúxiu fintzas a candu dh'at lassada, a sa mulleri
2.
ti as intrúxiu su pani miu!
Etymon
srd.
Translations
French
plagier
English
to subjugate morally
Spanish
engatusar
Italian
plagiare
German
plagiieren.
intrúxu , nm: ulturzu,
intúlgiu,
intulzu,
intúrgiu,
inturzu,
untruxu Definition
genia de pigione mannu, petzarolu; in cobertantza, persona asuriosa
Synonyms e antonyms
antruxu,
bentruxu,
guntorzu*,
ingurtiossu,
pedhuris
Sentences
s'intruxu portat is ungas mannas fatas po afarruncai ◊ s'ísula is istràngios non dh'iant ancora dividia coment'e un’ispéigu is intúrgios ◊ margianes e intúlgius funtis sempre abbrontu po si papare us crabitedhos
2.
che intruxu famiu candu apubat pegus noedhu ti ses acurta, morti levaditza! ◊ inue bi at petróliu o metanu in cue bi est s’inturzu americanu (P.Canu)
Scientific Terminology
pzn
Translations
French
vautour
English
vulture
Spanish
buitre
Italian
avvoltóio
German
Geier,
Wucherer.
intrúxu 1 , nm Definition su intrúxiri, bodheta, lega, cosas chi narant fintzes de malu de is àteros Synonyms e antonyms tragàgiu Sentences at lassau sa picioca po intruxu allenu (S.D'Arco)