A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

irghiàre , vrb Definition cambiare pastura, bogare su bestiàmene de unu logu e portare a un'àteru, de unu pàsculu po dhu lassare crèschere; in calecunu logu bolet nàrrere isceberare Synonyms e antonyms agghiare, badrare / chirrare, iscerai | ctr. isinnidare Sentences sos pastores nessi una paja de bortas a s'annu irghiant sos pàsculos 2. Zesu si los at irghiados in mesu de sos Ebreos sos discípulos suos.

irghidhàre , vrb Definition (Farina, Bocabolariu 90) Synonyms e antonyms codhai.

irghidhighiàre , vrb Definition pesare o iscagiare sa chilighia, caentare Synonyms e antonyms isastragare Etymon srd.

irghilinàre , vrb Synonyms e antonyms ilghelenire* Sentences sa mama, irghilinada, imbratada de sàmbene, ispozat sa pitzinna pro nanchi li firmare su sàmbene.

irghiliníre ilgheleníre

irghiliníu irgheleníu

irghilinzonàre , vrb Definition seberare e bogare su bilinzone, su pódhine, sedatzandho sa farra Synonyms e antonyms irgranzare Etymon srd.

irghíliu irghéliu

irghinitàda , nf: irghitinada Definition su irghitinare Synonyms e antonyms assachitadura, iscutinada, sachedhada, saidada Etymon srd. Translations French secousse English shake Spanish sacudida Italian scòssa German Stoß.

irghinitàre, irghinitiàre , vrb: irghitinare, irghitzunare Definition iscutulare o iscabbúllere su preugu, iscutulare po che fàere orrúere a terra css. cosa (fintzes in su sensu de s'iscabbúllere de unu); illimpiare su laore Synonyms e antonyms ispiogare / ischitinare, ischitzilliare, iscotzinare, sachedhare, saidare, scotulai / ispagiare 2. pro si l'irghitinare li at dau una bella ispinta e cudhu est falau a terra che pirastru ◊ irghithinàtebbos e ischitatebboche dae su sonnu! Etymon srd. Translations French secouer English to shake Spanish sacudir Italian scuòtere German schütteln.

irghinitàu , pps Definition de irghinitare Synonyms e antonyms iscutinadu Translations French secoué English shaken Spanish sacudido Italian scósso German geschüttelt.

irghinuciàu , agt Definition chi portat is benugos betaos, arrasigaos de calecuna orruta mala (o, nau de bestimentu, iscorriaos).

irghiràre , vrb Definition its, iscuguzare? iscarragiare? (coment'e birare) Sentences sos magasinos suos si prenaiant de trigu chi bisonzaiat a irghirare sa cuperta pro che lu fagher càpere totu.

irghirghilliàre , vrb Definition istare a ghirghílliu, a errisu, erríere Synonyms e antonyms iscrocuedhai, isgangagliare.

irghirghílliu , nm Definition errisu a meda, a boghe arta Synonyms e antonyms ghirghílliu, iscacàgliu Sentences irghirghíllios de zòvanas cuntentas, boghes de poveritos piedosas si cunfundhent, ma sunt distintas cosas (G.Deriu) Etymon srd.

irghiriàre inghiràre

irghironadúra , nf Definition su irghironare Etymon srd.

irghironàre , vrb Definition lassare, bogare is ghirones Etymon srd.

irghirrimiàre irgherremiàre

irghirrizàre , vrb Definition istare a irghérriu, a gherrígios, prus che àteru a giogu Synonyms e antonyms gherrigiai, gherrincionai, ingherriare, ingherrimiare, irgherremiare Sentences sos zòvanos bi leant gustu a irghirrizare leàndhesi a ispintas e dàndhesi corpos Etymon srd.