A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

isolaméntu , nm Synonyms e antonyms assolamentu, isoladura.

isolànte, isolànti , agt, nm Definition chi ísolat, nau prus che àteru de materiale chi impedit de tocare calecuna cosa (es. filu) e chi no lassat passare s'elétricu (o fintzes àteru, es. caente, umidore); chi agguantat una cosa o a unu seberau, istacau, abbandha, chentza tratamentu cun àteros / nastru i. = tira de materiale plàsticu chi serbit a imboligare e isolare filu elétricu in carchi tretu Translations French isolant English insulating, insulator Spanish aislante Italian isolante German isolierend.

isolànu , agt, nm Definition chi pertocat un'ísula, chi o chie bivet in o est de un'ísula.

isolàre isolài

isòlbere , vrb: isòlvere, isòrbere, isòrvere, isòvere, issòrbere, issòrvere, ixòvere Definition iscapiare cosa acapiada, bogare de pare is càbudos de un’acàpiu o nodu; iscagiare, nau de cosa tostada chi torrat a lícuida; acabbare un'incàrrigu, nau pruschetotu de organísimos fatos de gente votada / pps. isoltu; ibue ch'est isoltu? = a ue s'est imbertu? aundi est andau? Synonyms e antonyms ilgiobare, illiare, isprèndhere, scapiai / sòlbere | ctr. acapiae, prèndhere Sentences isòrbere unu nodu, una fune, un'animale ◊ isolvesit sas presuras de su pacu e lu abberzesit ◊ no resessit a ixòvere un'àinu dae sa lóriga 2. sos montes si ant a isòlvere che sale ◊ s'oro isoltu ◊ sa cosa fit ixovèndhesi che néula ◊ sa gherra lis issorviat sos sentitos in su lutrau 3. su cussizu pro lege s'ixoviat ca deviant fàghere votassiones noas 4. de candho ispricaiat su faedhu e isorveit sos primos passitos a pagu a pagu si fateit mannu Etymon srd. Translations French défaire, dénouer English to untie Spanish desatar, derretir, disolver Italian sciògliere, slacciare, slegare German lösen, aufschnüren, losbinden.

isolbidólzu , nm: issorbidorzu, ixorbidórgiu Definition aparíciu po fàere filu a madassas Synonyms e antonyms àspia, aspu 1, impilóriu, naspa, solvidorzu*, trobidógiu Sentences apustis de su laminóngiu, sa lana si filat e de su fusu andhat a s'ixorbidórgiu Scientific Terminology ts, ans.

isoletàu , agt Definition chi est pagu giustu de conca, de crebedhera Synonyms e antonyms isteuladu, istoladu, istónchinu, stolocau Sentences mi che seo dépia fuire, crupa de sas brullas macas de bisàteros isoletaos (C.Frau).

isolicradúra , nf Definition su isolicrare, su ispuntare is origas Etymon srd.

isolicràre irdoricràre

isolocàdu , agt: sciollocau Synonyms e antonyms abbambanau, ballalloe, braballu, sciallocau, scimpri Sentences est isolocadu ca no connoschet su passadu sou!

isolócu , nm Definition dannu mannu Synonyms e antonyms desacatu, destrossa, isciarrocu Sentences oh, falche messadora, s'isolocu già l'as fatu in Bonorva totinduna! ◊ sa pobidha, inténdhiu s'isolocu, che curret e biet comente che fiat orrutu su pobidhu.

isolócu 1 , nm: issilloco Definition bentu chíxinu Synonyms e antonyms solopu*, traessale.

isololtiàdu , agt Synonyms e antonyms agiagarau, assulugliadu, salarzadu.

isòltre , nm, nf: isostra, isostre, isostro, isostru, soltre*, zostre Definition su logu chi abbarrat, in sa domo, asuta de sa teulada in mesu cun s'úrtima bòveda o s'úrtimu taulau, e inue si chistit fintzes cosa Synonyms e antonyms desvanu, istàulu, pitzigedhu, pitzusostru, salàgiu, sobàriu Sentences in sa domita bi at un'isostru a tauladu, ube su note drommint sos pisedhos Scientific Terminology dmo Translations French mansarde, grenier English mansard, attic Spanish desván Italian mansarda, soffitta German Mansarde, Dachboden.

isóltu , pps, agt: isortu, issoltu, issortu Definition de isòlbere; chi no est acapiau Synonyms e antonyms ispresu, scapiau, sciólliu / sortu | ctr. acapiau, presu / cazadu 2. aio tancatu sos ocros e su dolu si mi fit issortu che ozuseu Translations French délié, défait English untied Spanish desatado, derretido Italian sciòlto, slegato German los, gelöst.

isoltúra , nf Definition su iscapiare nodos o àteru acàpiu Synonyms e antonyms isorbidura Etymon srd.

isòlvere isòlbere

isolzighedhàre , vrb Definition coment'e bogare o tròchere s'ógiu, nau in su sensu de isfrutare, leare sa sustàntzia a calecuna cosa (o a ccn.) Synonyms e antonyms issustassiare Etymon srd.

isombessàdu isambesciàdu

isopàre , vrb Definition fàere isopu, crepare, apèrrere a crepadura Synonyms e antonyms cherpai, ciopai, isciopai Sentences e tue cres chi deo m'isopo si faedhant a dortu e a rugadis? ◊ isopadu chi siat! Etymon srd.