isperditzàre, isperditziàre ispeldisciàre
isperditziàu , pps, agt, nm: spedritziau Definition
de isperditziare; chi o chie distruet is benes, sa cosa, dha pesat a bolare chentza cabu
Synonyms e antonyms
ibbaidore,
iscialadore,
ispedhione,
ispennijolu,
istrubberi,
istruibbenes,
sperdicieri,
stragioni
/
ttrs. iparditziadori
2.
isperditziau comente est, si no che fut istada sa mamma chissai in ite che dhu aiat fuliau su dinare!…
Scientific Terminology
ntl
Translations
French
gaspilleur
English
waster
Spanish
desperdiciado
Italian
sperperatóre
German
Verschwender.
isperditziòne isperdissiòne
isperdítziu isperdíciu
ispérdiu ispérdidu
ispereàre isperàre 1
isperegàre ispelegàre
isperégu irbelégu
isperelàdu , pps, agt Definition de isperelare; chi no biet, chi pecat a ogos Synonyms e antonyms cegu, ciurpu 2. est ispereladu fatu ◊ pro cantu ispereladu sia, bido chi ses in caltzones.
isperelàre , vrb Definition
abbaidare giaendho atentzione meda, agiummai coment'e perdendho is ogos
Synonyms e antonyms
disocrare
Sentences
duritamus isperelendhe sos cunzados nostros
Etymon
srd.
Translations
French
fixer
English
to stare
Spanish
clavar la vista
Italian
guardare fisso
German
starren.
isperevundài , vrb: sparafundai Definition betare a s'isprefundhu, fuliare atesu; andhare atesu de no s'ischire a ue Synonyms e antonyms apussiare / imbèlghere, iscumpàrrere Sentences no dhi est partu mancu berus de agatai un'iscusa po nci dhu isperevundai 2. aundi si funt isperevundaus is piciochedhus? Etymon itl. sprofondare.
ispergiadòre , nm Definition
genia de bocitedha totu istampada, cun sa màniga, po ispergiare abbasanta giaendho sa beneditzione
Synonyms e antonyms
ispanzola 1,
scongiuaroi
Scientific Terminology
prdc
Translations
French
aspersoir
English
aspergillum
Spanish
hisopo
Italian
aspersòrio
German
Weihwedel.
ispergiàre , vrb: ispertzare 1,
isperzare,
ispretzare,
spergiari Definition
betare o istidhigare abbasanta, betare cosa fine isprata a istidhigadura o a farinos ispainaos
Synonyms e antonyms
agruspiai,
babbiscare,
ispanzolare,
schiscinai,
scongiobai
/
paspiare
Sentences
at isperzau s'ària cun s'abba santa ◊ sa mama, deghi torràt a domo de s'incresiada, ispergiàt s'abbasanta inue fut nàschiu su pipiu naendho un'oratzione
2.
in Sèneghe ispertzant àteru tzúcoro a susu de sas pàrdulas
Translations
French
asperger
English
to sprinkle
Spanish
asperjar
Italian
aspèrgere
German
besprengen.
isperiàda , nf Definition s'isperiare, su abbaidare Synonyms e antonyms abbaidada, castiada, incarada Sentences in campu fioridu de su sole a sa primma isperiada fatesit s'iscanzada su primmu ómine a ríere (S.Casu)◊ leeit cudhu pabilu e li deit un'isperiada ◊ dade un'isperiada a sos iscritos mios! Etymon srd.
isperiadólzu , nm Definition
logu de ue andhat bene a isperiare, prammizare, castiare atesu, a craru
Synonyms e antonyms
ispécula,
osservatóriu
Translations
French
observatoire
English
observatory
Spanish
observatorio
Italian
osservatório
German
Beobachtungsstelle.
isperiàre isperàre 1
isperiénscia , nf: esperiéntzia,
isperiénscia,
isperiéntzia,
ispiriéntzia,
spariéntzia Definition
su connòschere sa faina, is cosas, is chistiones po dhas àere bistas, connotas, provadas, fatas
Sentences
su pani podit abarrai atellau e matzosu, ma is féminas chi tenint bona isperiéntzia de raru arruint in custa fadhina ◊ chin s'isperiéntzia de sos otant'annos isse intrat a s'ánima sua misuràndheli s'istripile ◊ fit iscadhau e s'isperiéntzia lu fachiat pessare a su malu ◊ s'isperiéntzia narat ca custu mali benit de su bentu marinu ◊ issu at isperiéntzia e aio fatu bene si l'aio iscurtau
Translations
French
expérience
English
experience
Spanish
experiencia
Italian
esperiènza
German
Erfahrung.
isperientàre ispedientàre
isperientaxólu , agt Definition
chi istat sèmpere pentzandho e provandho cosas noas, diferentes, chi tenet fantasia, trebballat de immaginatzione
Synonyms e antonyms
ispedientajolu,
proànsulu
Etymon
srd.
Translations
French
imaginatif
English
imaginative
Spanish
imaginativo
Italian
immaginóso
German
phantasievoll.
isperiéntzia isperiénscia