istruntzonàda , nf Definition una papada manna, a meda Synonyms e antonyms abbentrada, abbuzada, atatada, atatina, sassada Etymon srd.
istruntzonàre , vrb Definition papare a s'airada, a meda Synonyms e antonyms abbudegare, allimbrare, incolvare, istruntzare Etymon srd.
istrúntzu , agt, nm: struntzu,
ustrunzu Definition
trotzu, orrugu de merda; persona de dispretziare, macacu, nau prus che àteru cun tzacu
Synonyms e antonyms
cioco,
contàciu,
enzosu
/
babbalocu,
gingiorre,
scimpri,
strontoni,
tolondro,
tontu
/
ischifosu
Etymon
itl.
Translations
French
individu méprisable
English
turd
Spanish
trozo de mierda,
cabrón
Italian
strónzo,
persóna spregévole
German
erbärmlicher Kerl.
istrupédhu , nm Definition trunchedhu, orrugu de linna grussitu (fintzes de forma segada apostadamente) Synonyms e antonyms trópulu.
istrupiadúra istropiadúra
istrupiàre istropiài
istrupiàu istropiàdu
istrúpiu , agt Definition
nau de ccn., chi est istrupiau; istrupiadura
Synonyms e antonyms
istropiadu
/
istrópiu
Sentences
sa limba nostra istrúpia cuat su pistighinzu de unu pósidu nuràgicu (O.Biddau)
Translations
French
mutilé
English
mutilated
Spanish
mutilado
Italian
mùtilo
German
verstümmelt.
istrúpiu 1 istrópiu
istrúscia , nf, nm: istrússia, istúscia, istúsciu Definition genia de capacidade de cumprèndhere o fintzes de ingannare s'àteru; si narat fintzes de sa capacidade de si pònnere a fàere faina Synonyms e antonyms arrusa, astrúscia*, buantza, malíscia, marfuseria, spedha, transa / abbrétiu, abreu Sentences a sa fine de s'allega totus nariant "Pigaus sa navi!": dhu nariant po befe, po brulla, po istrússia (A.Cossu)◊ su matzone est su mere de s'istrússia ◊ faghiat negúsciu chin istúsciu mannu.
istrusciànte , agt, nm: struscianti Definition chi est tropu apedhiau a s'ispàssiu, chi dhi praghet e dhi deghet sa brulla; bagamundu chi solu perdet tempus Synonyms e antonyms brullanu / andariegu, bacamundhu, bandhuleri, corruntoneri, inghiriaidhas, peldulàriu, rundhajolu, rundhellu Etymon srd.
istrusciàre , vrb: strusciai Definition andhare de istrúscia, perdendho tempus peri is contonadas, isperditziare tempus e cosa Synonyms e antonyms arraigai, arruxulare, bandhulare, garronai / ispeldisciare, perdimentare Etymon itl. strusciare.
istrussàda , nf: istrussiada Definition su istrussiare, istrussare / i. de abba (foedhandho de ccn. po comente si sentit) = cussos, diarrea Synonyms e antonyms abbísciu, istrússia 1 Sentences est a die intrea a istrussadas de abba e no cheret tzelare mancu un'iscuta ◊ gheta s'abba ma no fagas a istrussadas! Etymon srd.
istrussàre , vrb: istrussiare Definition
bogare e fintzes betare a orrosiadura, a ispergiadura manna cun fortza
Synonyms e antonyms
bocare
Sentences
su trau a cada isúlfida istrussiaiat salia dae sas nàstulas ◊ su preíderu at istrussiadu su locu de abbasanta ◊ comente li est crebada sa ferida at istrussiadu su letolu de martza e sàmbene
Translations
French
émettre
English
to emit
Spanish
emitir
Italian
eméttere
German
ausstoßen.
istrússia istrúscia
istrússia 1 , nf, nm: istrússiu, istrussu Definition cropu o nue de abba, próida a istídhigos mannos e meda, cracos, cun moida meda Synonyms e antonyms abbísciu, istrussiada Sentences chi ghetet s'abba a mojos e sas benas essant a istrússiu! ◊ como est proindhe a istrússios ◊ che as lassau s'isseta aperta e s'abba fut calandhe a istrússios! (M.A.Frau)
istrussiàda istrussàda
istrussiàre istrussàre
istrussionài , vrb: istrutzionae, istrutzionai Definition giare istrutzione, imparu, indítzios e cossígios de comente fàere Synonyms e antonyms annestrare, imparai Sentences dhus at istrutzionaus e fatu imparai sa letzioni po fai sa cummédia ◊ mandaus is fillus a iscola po dhus istrutzionai in su bonu ◊ su cane bene istrutzionau faet su chi dhi narat su mere.