istudiàdu , pps, agt, nm: istudiau,
studiau Definition
de istudiare; chi o chie at fatu iscolas artas / istudiadu mannu = de importu, unu chi at istúdios meda
Synonyms e antonyms
addotrinadu,
addotu,
litarau,
scípidu
3.
povinas is istudiaus, issus puru intzurpaus de su fàmini, iant isfundau su cundutu de sa mara po fai crèsciri prus a lestru s’ortalítzia ◊ canno si briant sos istudiatos, mescamente si sunt puliticantes, parent faedhanne in suspu: non si lis cumprennet perra de paràula!
Translations
French
instruit
English
learned
Spanish
instruido
Italian
istruito
German
gebildet.
istudiàe, istudiài , vrb: istudiare Definition
fàere istúdiu, istúdios; mandhare o andhare a iscolas artas, giare annestru, imparu a s'àteru / i. una cosa a trama trama = bene meda, a s'atenta
Synonyms e antonyms
imparai,
istruire 1
Sentences
in su logu chi ap'eo istudiadu bei podet donzunu istudiare (Maloccu)◊ candho istúdias afina su pessamentu! ◊ a istudiare no pragiat ne in ierru, ne in istade e ne mai ◊ de sa piciocalla propietària nemus fut andau a istudiai
2.
su mannu, ca ndh'aiant bisonzu, l'ant mandhadu a pastorigare: su minore l'ant istudiadu ◊ póveru póveru, intantu at istudiadu totu sos fizos! ◊ professores de illusione sos ch'in s'iscola mi ant istudiadu!
Translations
French
étudier,
instruire,
apprendre
English
to study,
to learn
Spanish
estudiar,
instruir
Italian
studiare,
istruire
German
lernen,
belehren.
istudiantàglia , nf Definition is istudiantes, nau a disprétziu e po cantu si giaent a bíere de pigare a disprétziu a chie trebballat Etymon ctl. estudiantalla.
istudiànte, istudiànti , nm: studianti Definition
chie andhat a istudiare, a fàere iscolas artas
Sentences
aite no ti pómpias carchi istudiante, chi cras si podet fàchere abbocau, professore o impiegau?! ◊ fit un'istudiante chin pacu aficu a sos libbros de iscola
Etymon
spn.
Translations
French
étudiant,
élève
English
student,
pupil
Spanish
estudiante
Italian
studènte,
scolaro
German
Student,
Schüler.
istudiantína , nf Definition is istudiantes, sa gioventude istudiandho / avb. a s’i. = comente faent is istudentes, che is istudentes Synonyms e antonyms sturentalla Etymon ctl., spn. estudiantina.
istudiàre istudiai
istudiàu istudiàdu
istudigàzu , nm Definition su bagadiu, totu su bestiàmene (prus che àteru brebès) chi no at angiau, chi est abbarrau istúdigu Synonyms e antonyms ambularzu, istoighiu, lachinza Sentences s'istudigazu fintzas si no tenet su menzus pàsculu za no tenet de bogare late Etymon srd.
istúdigu iltóigu
istudinàre , vrb Definition passare su fogore de calecuna cosa, ma mescamente de s'àrculu e de s'imbriaghera Synonyms e antonyms ibentiare, iscoturare, scexiai Sentences sa die, imbriagu, cun sa conca prena che túmbaru zirandhedhi che bardófula, finas chi s'est crocau po istudinare (S.Carta).
istudiósu , agt, nm Definition
chi si ponet a istudiare, chi dhue ponet aficu, cabu, contivígiu a s'istúdiu; chie si apentat a tota vida o a dónnia modu coment'e trebballu a istudiare, a fàere istúdios
Sentences
pitzinnu istudiosu, cussu: mai botzadu l'ant! ◊ pisedha istudiosa e intelizente: totu votos artos tenet!
Translations
French
studieux
English
studious,
scholar
Spanish
estudioso,
investigador
Italian
studióso,
ricercatóre
German
Wissenschaftler.
istúdiu , nm Definition
totu su chi si faet po connòschere e ischire, mescamente ischire cun sa prus méngius precisione css. chistione, su chi si faet de programmas de iscola; ufíciu, aposentu adatu po istudiare o fintzes po trebballu de istudiaos
Sentences
una sennora rica dh’iat pagau is istúdius
Translations
French
étude
English
study
Spanish
estudio
Italian
stùdio
German
Lernen.
istudugài , vrb Definition cricare e bogare a pígiu Sentences torreusindi a istudugai is fuedhus po dhus imparai a fillus nostus! (I.Cugia) Etymon *ex-tuticare.
istúfa , nf: istuva Definition aparíciu po pòdere fàere fogu o a dónnia modu caente inue no dhue at forredha (o in parte de sa forredha): si est manna, faet fintzes a dhue còere cosa, fora o aintru in su forru / min. istufighedha; genias de istufa: a linna, a currenti, a gasu.
istufài, istufàre , vrb: istuvare 1 Definition pònnere a còere in s'istufa; nau in cobertantza, orròschere / frégula istuvada = zenia de mànigu: sucu cotu a budhidu, piscadu e cundhidu che a sos macarrones, cun d-una paspiada de casu a pizu de subra, una paspiada de ozu budhidu, e postu in lama in su furru fintzas a li fàghere sa crosta Etymon itl. stufare.
istufónzu , nm Definition su istufare, fàere orròschere Synonyms e antonyms arroscimentu, cascariu.
istúfu , agt Synonyms e antonyms arrósciu, cascaviadu Etymon itl. stufo.
istúfu 1 , nm Definition fragu malu, arrancu de cosa guasta Synonyms e antonyms atufamentu, atúfidu, atufori, intuvu Sentences in cussa tzella bi fit s'arriscu de iscassiare: fritu, ammufadura, istufu de terra púdida, sisazas, sórighes, chímighe, carravore… un'inferru!(Q.Falchi) Etymon srd.
istugamósu istogamósu
istugéri , agt, nm Definition chi o chie istúgiat sa cosa (nau fintzes in su sensu de cuare).