istugiadinài , nm Definition
istúgiu (prus che àteru de terra) serrau deunudotu cun petzi una segadedha chi fatzat a che istichire dinare prus che àteru in moneda, de segare candho est prenu
Synonyms e antonyms
serbadinai
Etymon
srd.
Translations
French
tirelire
English
moneybox
Spanish
hucha
Italian
salvadanàio
German
Sparbüchse.
istugiài, istugiàre , vrb: istuxare,
istuzare 1,
stugiai Definition
pònnere in calecunu istúgiu, nau in su sensu de chistire, pònnere a parte, badrare
Synonyms e antonyms
abbuare,
aclisare,
acucai,
allogae,
apaltare,
coltoire,
cuerrai,
frànghere,
impertusare,
intuzare,
istichire
Sentences
totu su dinai dh'iat istugiau in sa posta ◊ unu postu in su chelu istuxamindhe: deo pro te in terra apo a pregare! (Pirastru)◊ no istuzes custa cosa in cue ca no dh'agatant!
2.
apant totu unu postu bonu istugiadu pro íscios!
Etymon
ctl.
estojar
Translations
French
conserver
English
to keep
Spanish
guardar
Italian
conservare
German
bewahren.
istúgiu iltúzu
istúigu iltóigu
istujàre istrugàre
istúla , nf: istulla,
stua Definition
is campos messaos, pàsculu, totu su chi abbarrat in su campu de su sede de su laore messau (canna, ispiga, fenu)/ pònnere una cosa a s'istula = pònnere a cúrrere, dare
Synonyms e antonyms
sutalle
/
messonzu
Sentences
tiu Mauredhu boliat leare a pesone s'istula po dha pàschere su fígiu Basile finas a cabudanni ◊ de meriadorzu movet su masone in paschimenta, a lucore de luna, in s'istula, a gramuzu e a trachedhu
2.
cussos unu motivu, zustu o tortu, l'ant pro pònnere a s'istula sa bida: ma nois pro cale motivu semus fachendhe custa gherra? ◊ a sa cumarca li at postu a s'istula chentu litros de binu
Etymon
ltn.
*stup(u)la
Translations
French
chaume,
éteule
English
stubble
Spanish
rastrojo
Italian
stóppia
German
Stoppel.
istulàda , nf Definition su istulare, tempus de istula Sentences su pastori trantziat su bestiàmini a Orroli e torràt a Nurri in beranu e nci passàt s’istadi puru cun s'istulada.
istulài, istulàre , vrb: stuai 1 Definition pàschere in s'istula Sentences is brebeis funt calendi a istulai in Campidanu ◊ collidos sos laores, sos pastores betant su bestiàmine a istulare ◊ mi che seo annadu a sas marinas de Cabras po torrare a bíere sos logos connotos canno istulamis Etymon srd.
istulàriu , nm Definition is campos o terras inue dhue at istula Sentences ant cuncordau ordíngius in tretu in tretu a manera de allui is fogus totus in pag’ora e ispaciau s'istulàriu!
istuldíre , vrb: isturdire, isturdiri, sturdiri Definition passare su fogore de calecuna cosa, ma mescamente de s'àrculu e de s'imbriaghera; pèrdere sa capacidade de giare frutu; dhu narant fintzes in su sensu de fàere abbarrare ispantaos, incantaos, privaos de su sentidu, coment'e iscutulaos Synonyms e antonyms ibentiare, istudinare / asturdire, isturdinare Sentences bae ca l'at isturdida, s'imbriaghera, tota note fora in su fritu! 2. sa pudha at isturdidu ◊ ocannu at fatu un'istiu abbosu: s'erba no si n'est istuldida e at fatu de sa betza a sa noa 3. drommia prus de su sacone e bi cheriat corpu de cannone pro isturdire sa pessone mia Etymon itl. stordire.
istúlla istúla
istúllu istrúlliu 1
istultinàda iltrutinàda
istumbàda , nf: istumbata, stumbada Definition su istumbare; cropu, atumbada a calecunu logu Synonyms e antonyms abbrúnciu, atàbbida, atumbada, atzapulada, imbrúnchinu, imbrunchioni, stumbamentu Etymon srd.
istumbàda 1 , nf Definition est foedhu chi si narat foedhandho de càntigos a tenore: pesada de sa boghe, cuménciu Synonyms e antonyms tumbada, tumburinada Etymon srd.
istumbài , vrb: istumbare,
stumbai Definition
fèrrere o iscúdere a calecunu logu o apare
Synonyms e antonyms
atumbae,
corpare,
fèrrere,
intumbare,
istumbiri
Sentences
candho unu boe istumbat chin sos corros contr'a unu o a una cheret apredicadu! ◊ custu est boe avesu a istumbare chin sos corros ◊ at istumbau sa conca e portat su sànguini calendi ◊ comenti ses passau currendi fiast acanta de m'istumbai!
Etymon
srd.
Translations
Italian
cozzare,
tamponare
istumbaratzàda , nf Definition cropu, atumbada forte Synonyms e antonyms addobbada, atapada, atzapulada, stumbaciada Etymon srd.
istumbàre istumbài
istumbàre 1 , vrb Definition pesare, fàere essire o mòvere a denanti; foedhandho de tenores, cumenciare su càntigu Synonyms e antonyms istumbire Sentences sas berbeghes che cherent istumbadas a pàschere ◊ s'innicru istumbat che boche de cuntentu ◊ intendho tocos de campana… ma cussu no fuit su campanile de bidha: su nostru istumbiat de prus ◊ s'abba in cue no che istumbat, si apojat ca agatat impédumu.
istumbarinàda , nf Definition su istumbarinare, sonada de tumbarinu; fintzes tzàcurru mannu (i. de bomba, de tródhia) Etymon srd.