manuzadúra , nf Definition su manuzare Etymon srd.
manuzàre , vrb: ammanutzare* Definition tocare, pigare in manos, nau in su sensu de trebballare, manigiare Synonyms e antonyms manigiai / afarrancae, ammanucai, apodhicare, cariedhare, mangiucai Sentences est fémina chi ischit massarizare, ma it'e manuzare no bi ndh'at ◊ fint pòveros e dinari pacu ndhe manuzabant ◊ ischit manuzare su lapis, su pinzellu ◊ sa lana ocannu nos la manuzamus nois in dommo etotu.
manúzu manúxa
manzàna mangiànu
manzanàda , nf Definition
totu su tempus de unu mengianu, unu mengianu intreu
Synonyms e antonyms
manzanile
Sentences
istracu ses a mesa manzanada, apenas duas oras tzapitendhe ◊ custos cumandhos, si no los fato intro de sa manzanada, tocat a torrare ca sos ufíscios a su sero sunt serrados ◊ in montes totu sa manzanada faghet friscura in istiu puru
Scientific Terminology
tpc
Etymon
srd.
Translations
French
matinée
English
forenoon
Spanish
mañana
Italian
mattinata
German
Vormittag.
manzanía , nf Definition foedhandho de sa vida, is annos chi unu est pipiu, giòvono Synonyms e antonyms gioventura, picinnia Sentences sa vida mi at donadu a manzania Scientific Terminology vda Etymon srd.
manzaníle , nm, agt Definition
mengianu chitzo, s'ora de su mengianu; de su mengianu, chi pertocat su mengianu / lentore m. = su lentori de su mangianu chitzi
Synonyms e antonyms
mangianedhu
/
manzanada
/
ttrs. manzaniri
| ctr.
serantina
Sentences
lestra curret s'ora a fàci'a su manzanile ◊ totu su manzanile mi est créfidu a tínghere cudha cosa ◊ in sa figu sos corvos dant s'atacu a manzanile ◊ sos pudhos fint cantendhe a manzanile
2.
nàrami, lughe manzanile, custu caminu inue finit e ue comintzat? (G.Fiori)◊ totu su mundu in dainnantis tuo est che istídhiu de lentore manzanile (Bb)
Etymon
srd.
Translations
French
matinal,
du matin
English
morning
Spanish
matutino
Italian
mattutino
German
Morgen,
morgendlich.
manzànu mangiànu
manzíme , nm Synonyms e antonyms proendha.
manzíngula , nf: manzunga,
mazunga,
mazúngura Definition
ossu de giogare a forma de cubbu cun númeru diferente in dónnia afaciada; genia de giogu fatu betandho in pitzu de sa mesa bàtoro manzíngulas: segundhu is números chi essint, andhat su giogu
Synonyms e antonyms
giogulana,
madrúncula
Translations
French
dé
English
dice
Spanish
dado
Italian
dado
German
Würfel.
manzíta , nf Definition vitella de calecun'annu.
manzói , nm Definition chi o chie papat meda o est solu interessau a papare o aprofitare si dhue at de badangiare Synonyms e antonyms mangiufoni Sentences cussu est unu bellu manzoi: cantu bosi nd'at leau? Etymon srd.
manzorràre , vrb Definition papare meda, a tzatzadura manna Synonyms e antonyms abbentrare, abbidhiai, abbiscarzare, abbrentosicare, abbuselcare, abbuzare, afraschedhare, imbrentai.
manzorràta , nf Synonyms e antonyms abbentrada, abbrentu, abbuzada, atatada, sassada.
manzúnga manzíngula
maódhu , nm, nf: maudhu,
medudhu,
merudhu,
meudha,
meudhu,
midudhu,
miodhu,
miudha,
miudhu,
moedhu,
muedhu Definition
sa parte de mesu de is ossos grussos, de colore e duresa coment'e a gheladina, biancu: serbit a fàere glóbbulos orrúbios e glóbbulos biancos chi che andhant in su sàmbene; massa nervosa chi de su crebedhu s'isterret in totu su filu de s'ischina, ammontada cun is mentes fines, e de ue is nérbios s'isterrent a totu sa carena; parte de mesu fintzes de is linnas, de is truncos; si pigat coment'e símbulu de fortza / ndhe falat sa meudha de s'ischina = bi cheret irfortzu mannu, sacrifítziu meda
Synonyms e antonyms
majodhu,
neudhu
/
cdh. marudha
/
cau 1
Sentences
sezis torrados, che prima inganados de nos surzire meudhos e brios (T.Rubattu)◊ mancari in archiles paret chi apat in abbas sos meudhos, daghi iscaldit currindhe truncat s'istrada a bentu ◊ nau ca su calentori dhis murdit prupa e moedhu! (R.Locci)
2.
su moedhu de sa feurra at pigau fogu
Scientific Terminology
crn
Etymon
ltn.
*medullu
Translations
French
moelle
English
marrow
Spanish
médula
Italian
midóllo
German
Knochenmark,
Rückenmark.
maólu magiólu 1
Maòma , nm: Maomo, Maumma, Meomo Definition su profeta de sa fide islàmica (bistu a bortas coment'e una cosa lègia e de tímere, a bortas coment'e un santu ma niedhu) Synonyms e antonyms Maometo Etymon spn.
maometànu , agt, nm Definition chi o chie professat sa fide chi at predicau Maometo Synonyms e antonyms mussulmanu.
maometísmu , nm Synonyms e antonyms islamismu.