ocrighértzu , agt, nm Definition chi o chie portat is ogos trotos Synonyms e antonyms gheltzu, gréciu, lértzinu, ocritortu, sghérciu Etymon srd.
ocrimànnu , agt, nm Definition chi o chie iat a bòllere totu issu, chentza lassare nudha a is àteros Synonyms e antonyms abbramidu, bentranu, inguglione, mangiufoni, pasteri, sgalluponi Etymon srd.
ocrimòdhe , agt Synonyms e antonyms bisticurtzu, gliuscu, gréciu Etymon srd.
ocrínzu , nm Definition su ocrire, su fàere o ammanniare is ogos, nau de is linnas acanta a isparare Synonyms e antonyms ocrida, ocridura Etymon srd.
ocripinnadellínu , agt Definition chi portat ogos de pinnadellu, bellos, niedhos Etymon srd.
ocríre ocíre
ocritórtu , agt, nm: oghidortu, ojidoltu Definition chi o chie portat is ogos trotos Synonyms e antonyms gheltzu, gréciu, lértzinu, ocrighertzu, sghérciu Etymon srd.
ocrítu , pps, agt Definition
de ocrire; chi est ammanniandho is ogos po isparare o frorire
Synonyms e antonyms
obiu
Translations
French
couvert de bourgeons
English
gemmate
Spanish
brotado
Italian
gemmato
German
Knospen treibend.
ocrolàju, ocrolàriu , nm: acrolaju*, ocrolàriu, oncrolaju, oncrollàriu, orcuai, orcuarju Definition ixorbedrama, genia de aina chi girat e ue s'imbestit sa madassa po dha fàere a lómboru Synonyms e antonyms bíndhalu, chíndhalu, tocubaju Scientific Terminology ts, ans.
ócru óciu
ocrúdu , agt: ojudu Definition chi portat ogos mannos; fintzes ogrianu Etymon srd.
oculísta , nm Definition istudiau, dutore chi connoschet méngius totu su chi pertocat is ogos, sa vista Scientific Terminology prf.
ocupài , vrb: ocupare Definition
nau de gente, pònnere a trebballare, giare un'impreu; nau de logu, pònnere cosa, impreare su logu cun cosa, o fintzes prènnere de gente (fintzes de militares o fortza militare po domíniu)
Synonyms e antonyms
imbargare,
impiciai
Translations
French
occuper
English
to employ,
to occupy
Spanish
ocupar
Italian
occupare
German
anstellen,
beschäftigen,
besetzen,
einnehmen.
ocupaméntu , nf Synonyms e antonyms ocupatzione Etymon srd.
ocupànti , nm Definition chie si che intrat o che istat in calecunu logu, fintzes coment'e protesta.
ocupàre ocupài
ocupatziòne , nf Definition
su ocupare; fintzes sa gente posta a trebballare, trebballandho
Synonyms e antonyms
ocupamentu,
ocupu
Translations
French
occupation
English
occupation
Spanish
ocupación
Italian
occupazióne
German
Beschäftigung,
Besetzung,
Anstellung.
ocupàu , pps, agt, nm Definition de ocupare; chi o chie est impreau cun calecuna cosa o faendho cosa Synonyms e antonyms impreadu | ctr. disocupau, líchidu Sentences iaus ocupau sa sedi de is industrialis in Castedhu ◊ sa genti sa dí de s'aciapa iat ocupau totu Castedhu de susu 2. cussus seus is operajus chi fiaus ocupaus in su cantieri ◊ cussa trassera no bit s'ora de ndi liai su postu a chini dhu tenit ocupau de annus ◊ sos telèfonos fuint sèmpere ocupados, totus nanne sa matessi cosa.