A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

pilàri , nm: pillari Definition su tretu de sa carena a bisura de surcu tra còscias e bentre Synonyms e antonyms angunàglia, ibbina, igliari, ímbana, immina, índima, íngua, ranedha Scientific Terminology crn.

pilàstru , nm Definition elementu architetónicu prantau, fine e artu, de pedra o, mescamente, de cimentu armau, po agguantare fràigu Synonyms e antonyms colondra, piloto.

piléri , nm Definition in is paragones de matas po su frutu chi portant, èssere, batire, barriare che p. = a pilimpedhe, a meda Synonyms e antonyms pilimpedhe Sentences custu chercu ndh'est che pileri, de landhe (G.Ruju)◊ custa pruna bàrriat che pileri ◊ cust'àrbure giughet su frutu che pileri ◊ ant piscau su pische a pileri a ghetu de truncare sas retes Surnames and Proverbs smb: Pileri, Pilleri Etymon srd.

pilète pigliète

pilgiòni pigiòne

pílgiu pígiu

piliàbigu , agt Definition chi portat is pilos in colore de castàngia Etymon srd.

piliàche, piliàghe , agt, nm: piulache, piulaghe Definition chi istat a píulos; píulu, genia de boghighedha mescamente de pigiones; lèpuri de arxola, genia de pigione mannu chi cantat iscurigandho e cricat is argiolas a pàschere Synonyms e antonyms tziulaghe / tzíulu / gavigaví, pibiaghena, pidiaghe, pizaena, tzintziriena Sentences su piulaghe de sos puzones 2. a piliaghe postu, cudh'ómine si ndhe andhaiat a ue agataiat piús acatu Scientific Terminology pzn, vanellus vanellus Etymon srd. Translations French plaintif, vanneau English mourning, lapwing Spanish quejumbroso, ve fría Italian lamentóso, pavoncèlla German klagend, Kiebitz.

pilialloricàu, piliallorigàdu , agt: pililoricatu Definition chi portat is pilos totu anedhaos Synonyms e antonyms arrullau, frisau, pilianedhadu Sentences ojiniedha e piliallorigada… sa camisa chi zughet Peparosa paret l'apant sas monzas ricamada! Etymon srd.

piliàlvu , agt: piliarbu Definition chi portat is pilos biancos, mescamente persona antziana Synonyms e antonyms canu, pilicanu Surnames and Proverbs smb: Pilialvu, Piliarbu, Piliarvu Etymon srd. Translations French chenu English hoary Spanish canoso Italian canuto German weißhaarig.

pilianedhàdu , agt Synonyms e antonyms arrullau, frisau, pilialloricau, pilirufadu Etymon srd.

piliàrbu piliàlvu

piliàre , vrb Definition istare a pílios, comente faent is pigiones, o fintzes nau de gente chi istat a tzúnchios Synonyms e antonyms cirolitare, ciulai, ciurulare, piulai, spibisai Sentences fintzas sa cardeglina, addaghi no ti aciaras tue, píulat delusa ◊ custos pitzinnedhos píliant che puzones Etymon srd. Translations French pépier, piailler English to twitter Spanish piar Italian pigolare German piepen, wimmern, jammern.

pilibbrúndhu , agt Definition chi portat is pilos orrubiastos Sentences fit unu zovanedhu bellu, pilibbrundhu, chin sa cara isarbulia Etymon srd.

pilibíli , nm Definition est su pruinedhu chi orruet de sa banita e de is nentzolos asuta de su letu; sa burrumballa o pulidura de linna chi faet su fusteri a prana Synonyms e antonyms lanaitu, lanivitu, pibitza, pilipiu, pinninnia Etymon srd. Translations French duvet English down Spanish pelusa Italian lanúgine German Flaum.

pilibíli 1 , nm Definition una genia de erba: allu de carroga o porru de campu Synonyms e antonyms aparanzone, sansangione, zuajone Scientific Terminology rba, Allium subhirsutum.

pilicànu , agt Definition chi portat is pilos biancos, canos Synonyms e antonyms canu, pilialvu Etymon srd.

pilicàre , vrb Definition su si dispràxere po calecuna cosa fata (de malu siat o de bonu) Synonyms e antonyms impudare.

pilicàre 1 , vrb Definition coment'e puligare, cricare cosa candho est ammesturada cun àtera, abbaidandho e isceberandho totu a fine a fine, bene Synonyms e antonyms prugae Sentences mamma est pilicanne su finucru pro lu còchere.

pilicàrju , nm: piligraxu Definition unu de is tantos númenes in cobertantza po nàrrere sa natura de sa fémina; a logos est fintzes su parapunta niedhu Synonyms e antonyms brodho, budhudhu, cunnu, pillitu, piricochedhu, porposeo Etymon srd. Translations French sexe de la femme English cunt Spanish coño Italian fica German Feige, Fotze.