pompài, pompàre , vrb Definition mandhare cosa (es. abba) in pompa; fintzes iscúdere o brillare abba, o àteru deasi, atesu, a fortza, a pressione cun motore; nau in cobertantza, impringiare Synonyms e antonyms iscannetare.
pompariólu , nm Definition abba (o àteru no meda) imbrillau atesu coment'e chi essat a fortza de una pompa Etymon srd.
pompè pampè
pompèdha , nf Definition genia de pompita, tzilinga po samunamentuu de istentinas, clistere Surnames and Proverbs smb: Pompedda Scientific Terminology ans.
pompèta , nf Definition genia de pompa pitica chi cun d-una vàrvula permitit de tirare e mandhare abba, ària o àteru deasi.
pompetàre , vrb Definition prènnere, cumbínchere a ccn. cun is chistionos Synonyms e antonyms impreni Sentences sos prus zòvanos fint negossiandhe de política pompetaos dae su probbàbbile onorèvole.
pompía , nf: pumpia Definition in is fogolones, genia de frucàgiu o truncu mannu chi si ponet in mesu po dhue imbarare s'àtera linna Sentences sos carrulantes tzucant a carru a bature sa pompia pro sant'Antoni (G.Farris) Etymon srd.
pompía 1, pómpia , nf: pumpia 1,
spompia Definition
genia de mata chi assimbígiat de colore a su limone, ma faet unu frutu matucu che a s'aràngiu, a corgiolu prus grussu, laditu che a su mandarinu; su matessi númene si narat po su chidru; genia de druche: chidru imbuidau, isciustu in mele, cotu a fogu lenu e apustis aciuntu méndhula
Synonyms e antonyms
chidru
Scientific Terminology
frt, Citrus medica, C. paradisi
Translations
French
pamplemoussier,
pamplemousse
English
pomelo
Spanish
pomelo
Italian
pompèlmo
German
Pampelmuse.
pompiàda , nf Definition su pompiare, su castiare, nau fintzes de comente si faet sa cara abbaidandho Synonyms e antonyms abbaidada, castiada, mirada / ocrada Sentences fit favedhàndhesi a sa sola chin sa pompiada pérdia in su bódiu de su nudha Etymon srd.
pompiadúra , nf Definition su pompiai, agguantare o poderare firmu Synonyms e antonyms aferradura Etymon srd.
pompiài, pompiàre, pompiàri , vrb: apompiai*,
pumpiai Definition
tènnere sa capacidade de agguantare, de fàere un'isfortzu; castiare, furriare is ogos a ccn. parte o cosa po dha bíere / pompiare a unu a malu cabadhu = coment'e pigandhodhu a disprétziu
Synonyms e antonyms
abbabiai,
agguantai,
apoderae,
rèzere
/
abbadiai,
allutzare,
annotare,
cadebai,
castiai,
mirai
Sentences
su tzàpulu pigau a su bestiri nou no púmpiat cun su béciu
2.
no si l'aiat mai pompiatu in cara ◊ pómpia chie b'at! ◊ su mere cada tantu andhabat a pompiare su fàchere de sos teracos ◊ sas féminas ant piachere de si lu pompiare ca est unu bell'ómine ◊ est andandu a pompiari ite bobbois dhue at in su cambu de cudha mata
Translations
French
soutenir
English
to bear
Spanish
resistir,
aguantar
Italian
règgere,
sostenére
German
halten,
tragen.
pompiéri , nm Definition operaju addestrau chi manígiat machinàriu a pompare po istudare fogu.
pompínu , nm Definition pompa pitichedha, fine Synonyms e antonyms pompita.
pómpiru , nm Definition genia de pische de mare biu, chi faet mannu a giru de mesu metro, in colore biaitu iscuriosu Scientific Terminology psc, centrolophus niger Etymon itl. pòmpilo.
pompíta , nf Definition pompa pitichedha, fine Synonyms e antonyms pompinu Surnames and Proverbs smb: Pompita, Pompitta.
pómpiu , nm Definition su pompiare, su castiare / èssere a p. = a càstiu, abbaidandho; dúxere a p. = castiare, iscocare Synonyms e antonyms càstiu, miramentu Etymon srd.
pompòne , nm Definition genia de bobboi cun is alas Synonyms e antonyms cabagasu, carravarina, folacasu, lepilepi, maniposa, marialena, pabedha, seisei Scientific Terminology crp.
pompòni , nm Definition genia de frocu chi si ponet in bestimentu po bellesa.
pompósigu , agt Definition nadu de fae = lampósiga, imbénnida, de calidade a tega prus longa, manna meda Synonyms e antonyms campólicu.