pregàre precàre
pregaría , nf: pregheria Synonyms e antonyms
arresa,
precadoria
Etymon
itl.
pregheria
Translations
French
supplique
English
plea
Spanish
oración,
súplica,
ruego
Italian
sùpplica
German
Flehen.
pregaroría precadoría
pregarúra , nf Definition su pregare Synonyms e antonyms precadoria Etymon srd.
preghèri piachère
preghería pregaría
préghia pérdica
preghiàre perdicàre
prègia , nm: brègia* Definition calidade de péssighe a pigiolu lisu e lúghidu, chentza su pilighedhu de unas cantu calidades Synonyms e antonyms pessighenughe, prunabréssiu.
pregiàu , agt: presau,
prexau,
prezau Definition
chi tenet o giaet a bíere cuntentesa, alligria, chi est cuntentu / p. che una pasca = meda
Synonyms e antonyms
allegru,
caléschidu,
contentu,
festosu,
pregiosu
| ctr.
annicadu,
dispiàchiu,
tristu
Sentences
Deus iat agatau su coru de is piciocas sentzeru, límpiu e prexau ◊ gei fut prexadedhu ca sa picioca sua fut badhendi cun d-un'àteru!…◊ ciai at a èssi pregiau, su fradi, candu iscít de custa chistioni, po comenti est gelosu!…◊ s'organizadore est prezau meda de sa discussione chi ant fatu
Translations
French
content
English
glad
Spanish
contento
Italian
contènto
German
glücklich,
froh.
pregiòne prasòni
pregionéri , nm, agt: prejoneri,
presoneri,
prexoneri Definition
(f. -a) chi o chie ch'est in presone po cundenna o seguresa; fintzes chie, po calesiògiat motivu, no est líbberu de fàere su chi credet giustu, su chi dhi serbit o bolet
Synonyms e antonyms
galerau,
galeristu
/
cdh.,
ttrs. prixuneri
Sentences
a fulanu l'ant fatu presoneri in sa gherra ◊ ant iscapu sos presoneris ◊ ant fatu presoneri su reixedhu
2.
prejoneri mi agato in bratzos tuos ◊ no tenes diritu de ti chistire ancora su coro presoneri tratandhomidhu male!
Etymon
ctl.
presoner
Translations
French
prisonnier
English
prisoner
Spanish
prisionero,
preso
Italian
prigionièro
German
Gefangene,
Häftling.
pregiósu , agt: prexosu Definition
chi est provandho cuntentesa, giaendho a bíere alligria
Synonyms e antonyms
allegru,
caléschidu,
contentu,
pregiau
| ctr.
annicadu,
dispiàchiu,
tristu
Sentences
furiat prexosu po sa pentzada de su gopai
Etymon
srd.
Translations
French
joyeux,
gai
English
merry
Spanish
alegre,
contento,
risueño
Italian
gioióso,
lièto
German
fröhlich,
froh.
prégiu , nm: préssiu 2,
presu 1,
prexu,
prezu Definition
cuntentesa, ispétzia bona de èssere alligros, de s'iscaringiare a erríere fintzes, su si alligrare po calecunu o ccn. cosa
Synonyms e antonyms
aggaju,
ajubore,
allegria,
biadesa,
bríllida,
cuntentesa,
dícia,
ganaona,
gosa
| ctr.
amalgura,
discuntentu
Idioms
csn:
e benimindi prexu!… = cuntentu meda est!, de si ndhe cuntentare meda b’at!; fai prexu de ccn. cosa = allegraresindhe
Sentences
no ndi capiat in pannus de su prexu! ◊ su prexu de s'ispàssiu ◊ pro ti èssere de me innamoradu, de su presu no isto mancu in se ◊ sonu sa trumba e cantu po cini est a préssiu e po cini est malaggradéssiu ◊ amos tentu a prexu sos regalos chi nos ant fatu ◊ siant iscomunigaus cudhus chi ndi ant fatu prexu de custa fura! ◊ prexighedhu teniat, sa die!…
Etymon
itl.
pregio
Translations
French
joie
English
joy
Spanish
alegría
Italian
giòia,
compiaciménto
German
Freude.
prégiu 1 préciu
pregiudísciu, pregiudíssiu pergiudísciu
prègola pèrgola
pregonadéri , nm Synonyms e antonyms bandhidore, pregonadore Etymon srd.
pregonadòre, pregonadòri , nm Definition chie betat unu bandhu, giaet a ischire unu pregone Synonyms e antonyms bandhidore, pregonaderi, pregoneri Etymon srd.
pregonài, pregonàre , vrb: apregonai Definition
betare su bandhu, declarare, fàere ischire; nau de sa giustítzia, cracare a unu, fàere essire, bogare a fora, cundennare
Sentences
sa língua nosta dha boleus biri usada e arrispetada comenti pregonat sa carta europea ◊ prima d'èssere bandhidu pregonadu depo nàrrere ch'istesi traighidu
2.
a unu l'aiant pregonadu a s'impicu ◊ sa zustíssia lu pregonet! ◊ sa giustíscia lu potat pregonare! ◊ mi ant a pregonai coment'e pecadori
Etymon
spn.
Translations
French
bannir
English
to banish,
to publish
Spanish
pregonar,
anunciar,
desterrar,
proscribir
Italian
bandire
German
bekanntgeben,
verbannen.