scolembràu , agt Definition chi est postu pendhendho prus a un'ala Synonyms e antonyms achibboe, calembru, imboe, parangau, scolembru Etymon srd.
scolémbru , agt: isculembru Definition chi est crocandhosi o pendhendho a un'ala, coment'e atrotigau, trotu, fatu a lacu, abboe; in cobertantza, unu chi andhat a trotu, travessu, chi no iscurtat s'arrexone, tostorrudu Synonyms e antonyms achibboe, achifilu, acorrimboe, calembru*, imboe, ochirioe, parangau 2. ma est scolembra, lah, cussa picioca!
scoliài , vrb: iscollai*, scollai, scolliai Definition segare sa mola de su tzugu, orrúere male de s'istropiare, àere iscólliu, andhare o fàere andhare male, fàere sacrifícios po calecuna cosa, immarrire meda Sentences ita mata iscuminigara: si scoliaus acuendidha e no dhui at un'aràngiu! ◊ una borta sa tentatzioni boliat fai unu viàgiu po scolliai unu bastimentu 2. seu totu scolliada, totu cust'ora in màchina!
scóliu , nm Definition
conca de prentza, genia de aina po filetare tubbos
Synonyms e antonyms
filera 1
Scientific Terminology
ans
Etymon
itl.p
sköj
Translations
French
filière,
vis mère
English
female screw
Spanish
macho de roscar
Italian
madrevite
German
Gewindeschneideisen.
scollài scoliài
scollaméntu , nm Definition
su s'iscolliare, andhare male, su che passare in is iscóllios
Synonyms e antonyms
imbrúnchinu,
sciacu,
scógliu,
trambucada
Etymon
srd.
Translations
French
débâcle
English
collapse
Spanish
derrumbamiento
Italian
tracòllo
German
Zusammenbruch.
scollatínu , nm: iscolletinu* Synonyms e antonyms bastàsciu, ilgarrighinu.
scolletài , vrb: iscolletare* Definition portare cosa de logu malu a ue faet a ndhe carrigare meda; fintzes segare de su colletu (es. sa fògia de sa beda) Synonyms e antonyms iscodhetonare 2. mamma andàt a scolletai beda a fraci innantis de dha portai a su tzucurifíciu.
scolliài scoliài
scollíri, scòlliri , vrb: isculli,
sculliri Definition
assaborire calecuna cosa, àere calecunu indítziu, su ndhe ischire o leare oru, bíere, fintzes sodigare o agatare a unu faendho dannu, in farta
Synonyms e antonyms
assabèschere,
assebeltare,
bodhiri,
cumprèndhere,
iscobèrrere
/
segudare,
sejare
Sentences
dhu pregontànt po dhi podi scolliri calincunu fuedhu mali nau ◊ iant mandau unus cantus bugonis po dhu scolliri s'isbàgliu chi fiat chistionendu ◊ dh'iant betiu una fémina cojada, scollia cun d-un'atru ◊ chini truessat in su mali torrat ódia a sa luxi e no si ponit in sa luxi poita no siant scollias is òperas suas (Ev.)◊ apu sculliu aundi est chi fait s'ou sa pudha nosta ◊ apu sculliu is afatallus tuus!
Etymon
srd.
Translations
French
surprendre,
découvrir
English
to catch,
to discover
Spanish
sorprender,
descubrir
Italian
sorprèndere,
scoprire
German
überraschen,
entdecken.
scólliu, scóllu scógliu
scolovetài , vrb Definition torrare a contare o iscoviare in giru su chi s'ischit Synonyms e antonyms irmendhare, iscassetare, iscobiare, lendhare, sbrufulai, scordulai.
scólu , nm: iscolu* Definition logu inue essit calecunu lícuidu, su chi essit etotu Synonyms e antonyms cola 1, cundhutu.
scòma , nf, nm: iscomu*,
scomu Definition
is puntas, sa parte prus fine de matas e tupas, prus che àteru candho ndhe dhas ant segadas / linna de s. = chimuzia, ischimadura; tocai de scomu (a ccn.)= iscúdere
Synonyms e antonyms
ischimadura,
ischimuza,
scódumu,
sida
Sentences
a is puntas prus finis de una mata nosu dhi naraus "su scomu" ◊ sa zeminera est alluta cun pagu scomu
2.
chi no ti torrit a cuntessi de ponni peis in domu: si no, ti tocu de scomu e ti dh'apu a fai pagai!
Scientific Terminology
rbr
Translations
French
feuillage
English
fronds
Spanish
frondas,
frasca
Italian
frónde,
frasca,
frascame
German
Blätter.
scomàda , nf Definition cropu de pértiga de scomu Synonyms e antonyms irruncada, ischisinada Sentences óminis ainnantis a scomadas e a tzérrius si acostant, istudant su fogu e fuint Etymon srd.
scomadúra , nf Definition su scomai; sa scoma Synonyms e antonyms ischimadura 2. sa scomadura dha papat su bestiàmini Etymon srd.
scomài , vrb: irgomare* Definition ischimare, segare is chimas, is puntas, sa parte prus fine de is matas, de is naes; in cobertantza, iscúdere Synonyms e antonyms iscarvare, ischimare, ischimizonare, isfrongiare Sentences ant scomau sa mata fintzas a su truncu.
scomíniga , nf: iscomínica*, scumíniga, scumúniga Definition su che bogare a unu de sa comunidade cristiana; si narat fintzes in su sensu de isfortuna, sorte mala, dannu Synonyms e antonyms disagura, maladissione, matenna Sentences a s'arretori ndi dh'iant furau su bestiàmini e po cussu iat betau sa scomúniga a is ladronis ◊ bai a su predi po ti ndi pesai sa scomíniga! 2. naramí tui chi no funt trebesandisinci is dimónius in mesu: una scomíniga in totu! ◊ baidindi de domu chi ses una scumíniga!
scómodu scódomu
scomputài , vrb Definition
bogare unu tanti de unu contu, de una suma
Synonyms e antonyms
chitire,
iscontai,
istòdhere
| ctr.
annànghere
Translations
French
décompter
English
to subtract
Spanish
descontar
Italian
scontare,
detrarre
German
abziehen.