scodinài , vrb: iscodinai*, scorinai, scudinai Definition fàere sonu de pedra, sonu buidu, nau de sa mola chi girat prus lestra molendho chentza granu, acabbandho, e po cussu si narat fintzes in su sensu de finire, acabbare, èssere acabbandho, ispaciandho; in cobertantza, papare impresse e meda, papare e bufare totu, o fintzes po camminare pistandho is peis, coment’e candho unu no bolet fàere cosa chi no dhi praghet e andhat tropu abbellu; scodinai si narat fintzes in su sensu de bogare de fundhu, de is arraighinas / andai scodina scodina = abbaidandho totu a inghíriu e andhandho abbellu, timendho Synonyms e antonyms acabbae, codinai Sentences lassa scodinai su discu! 2. mancai sentza de dentis at arresigau petza de procedhu e de angioni: totu scorinat!… 3. su piciochedhu, timendi a dh'arropai, est intrau scodina scodina
scódomu , agt: iscómudu*, scódumu 1, scómodu Definition chi andhat male, chi no benit a bene, chi giaet istrobbu o faet istare a malu ispravorzu Synonyms e antonyms incómodu.
scodredhài , vrb Definition
iscapiare is liòngios, is codriolas
Etymon
srd.
Translations
French
délier
English
to unlace
Spanish
desatar
Italian
slacciare
German
aufschnüren.
scodrogàda , nf: scodroncada Definition sinnu de bestiàmene chi si faet in s'origa, a isperradura de sa punta a mesu Synonyms e antonyms calpida, carfia, supada.
scodrogài scadrogài
scodroncàda scodrogàda
scódumu 1 scódomu
scoetài , vrb: iscoitai*,
scoitai,
scuetai Definition
iscaviare sa coa, mòvere a cropu de dónnia betu; andhare a egas e a ogas comente faet su pische o su lampu; pigare s'àteru a frandhigos po si dhu fàere a sa manu, po dhu tènnere a favore / avb.: andai scoita scoita = bantzighendhe o saidendhe su culu
Synonyms e antonyms
brincae,
fruschinare,
ischirchinare
/
fuire
Sentences
su pisci aintru de sa retza scoetàt e si moviat che ànimas in pena ◊ scoetat coment'e un'anguidha ◊ no ti ndh'atzichist chi scoitant is lampus! ◊ scuetant is murenas in s'àcua de su mari ◊ scuetat su corou
2.
no dhui fuat mancunu giassu acantu ci scoitai
3.
totu est chi scoetist: dèu mancu ti sumu! (G.Mura)
Translations
French
frétiller,
remuer la queue
English
to dart,
to frisk
Spanish
deslizarse,
escabullirse
Italian
guizzare
German
schnellen.
scòfa , nf: iscofa* Synonyms e antonyms foltuna, solte Sentences sa scofa chi tenit cussu? si donat unu cràcinu a terra iscoberrit un'iscrixoxu!
scofàda , nf Definition fichida o cropu de pei Synonyms e antonyms falada, fichida, puntada Sentences dhu pigu a scofadas de pei! ◊ dh'at tzacau una scofad'e pei.
scofàu , agt: iscofadu* Definition chi at incapau bene meda, chi at tentu fortuna, chi dhi est andhada bene calecuna cosa Synonyms e antonyms afoltunadu, assortadu.
scófia , nf: iscófia*, scúfia Definition in costúmenes de fémina, genia de careta unu pagu larga / in suspu, pigai s. = innamoràresi de ccn. Scientific Terminology bst.
scofiotèra , nf Definition fémina chi faet scófias, scofiotus Etymon srd.
scofiótu , nm Definition genia de scófia.
scogliósu , agt Definition nau de mare, chi est prenu de iscóllios; nau in cobertantza de àteru, prenu de dificurtades, de istrobbos 2. sa famíglia scogliosa de Fulanu si ponit in camminu e si pesat in poberesa.
scógliu , nm: iscógliu*,
scólliu,
scollu Definition
logu de orroca, in mare, ue si podent fragassare o arrèschere naves e barcas; istrobbu mannu, de andhare male
Synonyms e antonyms
iscolladorju
/
derdícia,
dialgràscia
Idioms
csn:
bentu in pupa… e scólli'e prua! = genia de frastimu a chini si ndi andat de mala manera; tenni scólliu = andhare innoromala
Sentences
una borta sa tentatzioni boliat fai unu viàgiu po scolliai unu bastimentu in d-unu scólliu malu
2.
scollu tengas! ◊ anca tèngiast unu scólliu: nci fais un'istocada in mesu de is peis mius!…
Translations
French
rocher
English
reef
Spanish
escollo
Italian
scòglio
German
Fels.
scogociài , vrb: iscocotare* Definition bogare sa cogòcia (a sa castàngia), bogare de sa cogòcia (nau fintzes de sa natura de su mascu) Synonyms e antonyms irragare, ischissonare, iscucudhare Sentences a sa scursa scogociàt sa cugudha de sa castàngia.
scogorgiài , vrb Definition illimpiare bogandhoche su corgiolu Etymon srd.