sciutuàu , pps, agt Definition de sciutuai, sciortuau; nau de una mata, chi ndhe ant bodhiu totu su frutu chi portàt Synonyms e antonyms irfrutuadu.
sciutúra , nf: asciotura*, isciutura Definition su èssere asciutu Synonyms e antonyms ansura, asciutore, sicagna, sicoi | ctr. ifustura, umedadi Sentences candu Serafinu teniat sa tanca nostra, un'annu po sa sciutura s'atru po s'alluvioni e casu de pastura no si ndi biiat mai!
sciuvèdha, scivèdha scifèdha
sciuxonài sciuscionài
scivedhíta scifedhíta
scivédhu , nm Definition min. de scivu: trastu a bisura de letighedhu inue crocare su pipiu piticu Synonyms e antonyms acinnedhu, bàncigu, barciolu, chíglia, giógulu, lacu 1 Etymon srd.
sciviài sciaviài
scívu , nm: ischiu 2 Definition ispécia de cascita de linna po impastare s'iscete de fàere a pane; segundu su logu, su brasciolu ue si crocat su pipiedhu Synonyms e antonyms cartina, cóncula, cunculina, ischivedha, tavania, tina Etymon ltn. scyphus.
scixiài scexiài
sclaría scalía
sclaríri , vrb: isclarire*, scrariri Definition fàere prus craru (po bíere e fintzes po cumprèndhere) Synonyms e antonyms illaschiare, ispalaciae, spanigai.
sclàu , nm: isciau*, scrau Definition (f. scràa) persona chi est propiedade de un'àtera coment'e un'animale, leada e tenta chentza diritos, ne cunsideru o dignidade de sa persona umana, chentza sa libbertade de su cristianu; persona isfrutada a tropu / fai scrau a unu = tènnere a ccn. deunudotu in posse, che una cosa; forti che unu s. = forte meda Synonyms e antonyms cautivu Sentences triballendi coment'e unu scrau de galera, totu degollau, agiagarau e fatu! ◊ fia fadendi trabballu de scrau, alluinau de s'abbisóngiu ◊ po podi bivi depiat trabballai che unu scrau totu sa vida, fintzas a candu fut peis a sa fossa (B.Lobina).
sclavadúra , nf Definition su sclavai Synonyms e antonyms ilgravamentu Etymon srd.
sclavài , vrb: isclavai*,
scravai Definition
bogare is craos; istacare sa cosa cravada, incravada o bene firma punciada, pigare a poderiu, a fortza
Synonyms e antonyms
iscabbúllere,
isclavai,
istacare,
leare
/
iscúrpere
| ctr.
clavai
Sentences
iant scravau su corpus de Gesús e dh'iant trogau cun tiras de linu (Ev)
2.
cust'àxina, de cantu dh'eis incracada, no ndi dha potzu scravai ◊ chi no fut poita, cussu lampu de telèfunu ndi dhu scravau, po su chi costat! ◊ no arrennescia a ndi dha scravai: candu si picigat est peus de sa càncara! ◊ est sidhada che cóciula: mancu cun is tanallas ndi dhi scravas foedhu! ◊ nd'apu scravau prus de deximila francus
Translations
French
déclouer,
détacher
English
to unnail,
to detach
Spanish
desclavar
Italian
schiodare,
staccare
German
einen Nagel entfernen,
lösen.
sclavaméntu , nm: ilgravamentu*, scravamentu Definition prus che àteru su ndhe calare a Cristos de sa grughe, sa funtzione de chida santa po ammentu de sa passione e morte sua, ma fintzes própriu su iscravare, su ndhe tirare is craos de calecuna cosa Synonyms e antonyms sclavadura | ctr. incravamentu Sentences sa dia de su scravamentu acapiànt is campanas.
sclosài , vrb: iscrusare,
scrosai Definition
apèrrere, pigare e bogare su sigillu o crosadura (es. de líteras, pacos o àteru), bogare de pare, istesiare is oros de calecuna cosa, de duas cosas
Synonyms e antonyms
abbèrrere,
desclosai
| ctr.
crosai,
segliai
Sentences
sa lítera a sa famíglia no est tardada a dhi arribbai e dh'ant fata scrosai (L.Matta)
Etymon
srd.
Translations
French
décacheter
English
to unseal
Spanish
desellar
Italian
dissigillare
German
entsiegeln.
scoàda , nf: scuada Definition su scoai, nau prus che àteru po acabbada o úrtima sumana de unu tempus, sa parte o tempus de agoa Synonyms e antonyms acabbada Sentences in sa scoada de maju dh'ant mortu duus pegus ◊ gei dh'iaus a crei una scuada aici… ca custu piciochedhu fut aici bonu! ◊ apu a bolli bí a sa scuada de sa festa chi ant acorrai dinai! ◊ a arrí agoa, a sa scuada de is ballus! ◊ est cosa de sa scoada de su séculu passau Etymon srd.
scoadúlla , nf Definition cosighedha chi abbarrat a úrtimu Synonyms e antonyms arremusulla, fanialla, lisca, piciualla, pispisa, resuzu, vèglia Etymon srd.
scoài , vrb: iscoai*, scuai Definition segare o incurtzare sa coa o calecuna cosa longa a bisura de coa; iscutulare sa coa o giagarare calecuna cosa movendho sa coa (che is animales po sa musca); fàere de coa, in su sensu de si ndhe andhare, torrare agoa (fintzes po bregúngia, farta de atza) 2. su cuadhu scuat sa musca 3. is dotoris no ndi pigant supa e scuendi scuendi si nci andant a murrúngius ◊ scuendu scuendu, cun sa faci in terra, unu apuis de s'atru si nci funt andaus totus.
scoài 1 , vrb: iscolare*, scolai Definition nau de abba, làmbrigas o àteru deasi, calare a cora, a istídhigos / is arritzonis (de mari) iscolant = perdent sos os, che lis essint irfatos a brou Synonyms e antonyms aggutai, botiare, ilgutare, isciucutare, sucutare, sucutire Sentences candu prangis no t'istrexast is ogus: lassa scoai, ca ti dexit de prus! (A.Garau)