Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

semingiài , vrb Definition fàere su semíngiu, betare su sèmene Synonyms e antonyms semenai Sentences at semingiau su trigu in su perdiaxu ma calincunu granu est arrutu in su terrenu bonu Etymon srd.

semíngiu , nm Definition su semenare, su betare su laore, su granu, a semenadura; su sèmene etotu; fintzes su tempus de semenare, su terrenu semenau Synonyms e antonyms semenadura, semenamentu, semenóngiu, umpinzu / sèmena, sèmena 1 Sentences s'axedúmini de su pani, su semíngiu de su trigu e sa salvatzioni de s'ànima si bit sempri agoa ◊ su sàbudu mandàt su connau a bidha po portai trigu po su semíngiu Etymon ltn. seminium Translations French semailles English seeding Spanish siembra Italian sémina German Saat.

sèmini sèmena

semistèlla , nf Definition genia de licore lenu Synonyms e antonyms miltela, rosóliu Scientific Terminology bfg.

sémita sémida

semítu , agt Definition chi portat semu, marcu, singiale, semadu Sentences ghiraiant dae sa gherra su prus istropiatos, chin sos murros semitos Etymon srd.

semíza semíla

semmenériu semenéri

semmertzéi samartzéi

sémmu sémbu

semodàre , vrb Definition bíere, arrennèscere a bíere, a distínghere ccn. cosa Synonyms e antonyms abbigiare, allampare, assebeltare, bídere, distínghere, pàrrere Sentences su chi no apo nau in cust'istérria l'at a semodare a sa sola chie at a lèghere ◊ cussa cosa si li semodat pacu pacu Translations French remarquer English to notice Spanish notar Italian notare German bemerken.

semodhíre , vrb Definition tudhire, tzeurrare, nau de s'erba, ma fintzes mòvere, simudhire*.

semósu , agt Definition chi est totu semos, totu fruschedhas, liagas, feridas Synonyms e antonyms pabedhosu 2. cussa fémina est semosa che a s'aràngiu! Etymon srd.

sèmpede, sèmper , avb: sèmpere, sèmpiri, sempre, sempres Definition in dónnia tempus e ora, a sa sighia, chentza finitia, chentza farta, ma fintzes de css. manera o in css. cumbinada, fintzes fatuvatu: prus che àteru si ponet innanti de su foedhu chi dhi pertocat, mescamente cun àteros avb.; a bortas acumpàngiat unu vrb. de tempus pres. po inditare sa possibbilidade, a sa matessi manera de su vrb. de tempus benidore (a dónnia modu sèmpere pentzandho a tempus apustis, a su benidore)/ de sempri = de unu tempus chi no s'ischit candho at comintzadu; po sempri = unu tempus chi no agabbat mai, chentza finitia; sempri prus… = andhendhe e creschindhe; sempre ca…(+ prop.) = nendhe sempre ca…, cun totu chi apo (as, at, e gai) nadu chi… Synonyms e antonyms sempremmai | ctr. mai Sentences sempre gai faghes! ◊ istaimus sempre a perrica pro contos de iscola ◊ una cosa gai est sempre mala ◊ istaiat sempre pitighendhe e faghindhe a ríere ◊ est sempre menzus a ischire chi no a no ischire ◊ de sempri est papendi aferenau ◊ cussas cosas si sunt fatas bèni durant sempri ◊ fiant sempri a iscórriu candu atobiànt apari ◊ dhi arrespundit a cara sempri prus séria ◊ cherzo chi de sa morta che apet un'arregodu chi duret po sèmpede ◊ mi benit sempri custu dolori! 2. eh, toca, toca: sempre imparas!…◊ sempre ghiras, candho ti apretat su fàmine! ◊ si abbàidas bene, sempre l'agatas su chi ses chirchendhe! ◊ sempre ca mi lu còmporo unu martedhutzu, e comporadu no ndh'apo etotu! Etymon ltn. semper Translations French toujours, continuellement English always Spanish siempre Italian sèmpre, continuaménte German immer, anhaltend.

sempercàndho , avb: semprecandho Synonyms e antonyms comentecasiat, comentisiollat, comentesisiat Sentences no ti mi poto olvidare, sendhe de me veru acisu: semprecandho mi est pretzisu, Columba, de t'istimare! Etymon srd.

sèmpere, sèmpiri sèmpede

semperemmài , avb: sempremmai Definition sempre mai: dhu narant in su sensu de possibbilidade ma bista coment'e cosa segura = seguramente, de seguru Synonyms e antonyms prossimai Sentences sempremmai l'ischit, isse! ◊ sempremmai la manizat che a tie, sa limba che treutu! ◊ sempremmai est gai, lómpidas a lu nàrrere! ◊ sempremmai cumpatit, chie at bonu sensu! ◊ acoghi postu s'est a fàghere cussa faina, sempremmai l'ischit comente cheret fata! ◊ semperemmai dh’as a fàere Translations French certainement, probablement English certainly Spanish seguramente, probablemente Italian certaménte, presumibilménte German sicherlich, wahrscheinlich.

sempiribbíu , nm Definition calidades diferentes de erba prus che àteru bella po su frore / àteras calidades de s.: s. arrúbiu (Gomphrena globosa), s. asulu = erba de margiani o de teulada, erbighedha grassa chi faet in is teuladas, is orrocas (Sedum coeruleum), s. biancu (genia de erba grassa chi faet in is orrocas: Sedum album), s. mannu = erba de callus, genia de erba grassa de muros e orrocas (Aeonium arboreum) Scientific Terminology frs, Xerochrysum bracteatum, H. orientale Etymon itl. semprevivo.

sempitèrna , nf Definition genia de orrobba de cotone Scientific Terminology ts Etymon spn.

sempitérnu , agt Synonyms e antonyms eternu Etymon ltn. sempiternus.