A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

seràna , nf, nm: seranu Definition tempus de sero, merie, sero; logu ue si ballat is seros Synonyms e antonyms seranile, serantina Sentences a seranu sas famíglias si riuniant a nàrrere contos ◊ a seranu sas camineras no si bident bene ◊ ite tristu seranu, custu sero! ◊ su sero fit de abberu una serana de canes de su mese de giannàgliu ◊ bona serana a totus! 2. mi nche andho deretu a su seranu a ballare (S.Spiggia)◊ fizu meu, custas no sunt notes de colare in su seranu! Scientific Terminology sdi Etymon spn. serano Translations French soirée English evening Spanish noche Italian serata German Abend.

seranía , nf Definition tempus de sero, bortaedie, sero Synonyms e antonyms serana, serantina Sentences abbarrant totu sa serania filendhe trobeas a calicunu Etymon srd.

seranícu , nm: serenicu Definition genia de mantedhu o capoto po su sero Sentences sceti is arricus portànt su seranicu, comment'e unu capotu orientali totu arricamau Scientific Terminology bst Etymon srd.

seraníle , nm Definition su tempus a parte de sero; logu de divertera (ballos) Synonyms e antonyms serana, serania, serantina Etymon srd.

serantína , nf, nm: serentina, serentinu Definition is oras de parte de sero, fintzes a note; fintzes note frita, astrada / a s. = a mericedhu; a mesa s. = a merí, bortaedie Synonyms e antonyms bortaedie, merí / serana, seranile / cdh., ttrs. sirintina | ctr. manzanile Sentences a manzanu amus triballadu: pustis manigadu, in serentina amus finas balladu ◊ bi sunt dae serentina: che est note russa e issos ancora in cue! ◊ mama issa puru e giaja e poi isaja, dai s'alvèschere fin'a serentina setziat in s'iscannu che reina pramma fozida, fiorida maja (P.Casu)◊ a su serentinu nos semus ritirados Scientific Terminology sdi Translations French soirée English evening Spanish noche Italian serata German Abend.

serantínu , agt Definition de parte de sero, de su sero Sentences cheriant connòschere su cantadore serantinu chi intendhiant sempre ◊ s'acisu tintu de amore in su vívere sou serantinu perdet totu su briu Etymon srd. Translations French de l'après-midi English afternoon Spanish postmeridiano Italian pomeridiano German Nachmittags, nachmittägig.

serànu seràna

seràre saeràre

seratàre scedassài

seràtu, seràtzu sadàtzu

serbadinài , nm: serbidinai, servadinai Definition istúgiu de terra serrau deunudotu cun solu una segadedha chi faet a che pònnere dinare in minudos, in moneda, de segare candho est prenu Synonyms e antonyms istugiadinai Etymon itl.

serbàre selvàre

serbatóju , nm Definition g de istrégiu po abba o àteru.

serbéstiu , agt Definition (srebéstia = areste) nau de terra po fàere istrégiu, sa prus grassa, sa chi in sa cava si agatat in pitzu de sa terra de coru.

serbètze sebèste

serbidinài serbadinài

serbidòra , nf Definition fémina angena posta a fàere is fainas de domo, a pagamentu Synonyms e antonyms mutza, teraca | ctr. mere Translations French femme de chambre English maidservant Spanish criada Italian domèstica, sèrva German Hausgehilfin, Dienstmädchen.

serbidoràlla , nf Definition is serbidores, is tzeracos, nau unu pagu a disprétziu Etymon srd. Translations French domestiques English servitude Spanish criados, servicio Italian servitù, servitorame German Dienerschaft, Gesinde.

serbidòre, serbidòri selvidòre

serbidórju, serbidórzu selvidólzu