sunsédiu sucédiu
suntànu , nm: sutanu Definition bestimentu de fundhu, po fémina, larga a bisura de gunnedha Synonyms e antonyms bidhori, cànsciu, tetela Scientific Terminology bst Etymon itl. sottana.
suntéllu , nm Definition genia de misura po fàere figuras a arcu (in is arcos etotu) Etymon ctl. cintel.
sunterrài , vrb: suterrai, suterrare Definition pònnere asuta de terra, carragiare de terra Synonyms e antonyms interrai | ctr. isciunterrai, studugai Sentences ndi ant sunterrau mellus de tui puru, prus sanus e prus fortis!◊ chi abarru meda, in custa bidha, mi sunterrant! Etymon itl. sotterrare.
suntòre sentòre
súntu , nm Definition cosa nada o iscrita cun pagos foedhos Synonyms e antonyms summàriu.
suntzèdi sucèdere
suntzòrra , nf: tzintzorra Definition genia de tzintzigorru birdànciu, mannu meda Synonyms e antonyms bobboietanas, boveri / brabballoca, bucagorra, croca, pissigorru 1, sicigorru, tabacorra Scientific Terminology crp, helix aspersa Etymon srd.
suntzuinédhu , nm Definition pilloni de beranu o chirisi de perca, genia de pigione pitichedhedhu Synonyms e antonyms buginu, cherre, cidhi, ciórighe, colacolamuru, muschita, oghibboi, pisciagulu, pisinache, pisirica, tziritziri Scientific Terminology pzn.
súnza , nf: ansúngia* Definition pígiu grussu de ógiu in bentre, ógiu porchinu Synonyms e antonyms àbile, alabare, ogiuseu, saginu / cdh, sciugna.
súo sóu
suòr, suòra , nf Definition títulu chi si giaet a is mòngias, mescamente po dhas tzerriare o numenare.
suoràre suderàre
suòre, suòri sòri
súos , agt, prn pl: suus Definition
chi (sos chi, totu sos chi) funt o apartenent o pertocant a issu, a issa (3ˆ pers. sing.): acumpàngiat númenes mascos plurales e si ponet sèmpere apustis che a totu is possessivos; coment'e prn. pigat sèmpere s'art. is/sos; foedhandho de gente, coment'e prn. sos suos funt is de domo, is de sa famíglia, o fintzes totu cudhos chi funt a sa parte sua (de ccn.)
Sentences
nci at postu is óminis suus po si assegurai su controllu de unu logu aici importanti ◊ fiat bellu su colori de is ogus suus ◊ mai isse at pedidu azudu pro sos bisonzos suos ◊ onzunu depet istare in càncaros suos, chentza si che imbarrigare subra de àtere
2.
su mastru fit interroghendhe sos suos ◊ custus funt is contus tuus: intendeus is suus!
3.
a chie mi at criticadu li àuguro chi sos suos li fetant su chi sos mios ant fatu a mie!
Etymon
ltn.
suus
Translations
French
ses,
les siens
English
his (her,
its)
Spanish
sus,
los suyos
Italian
suòi,
i suòi
German
seine,
ihre.
súpa , nf: tzupa Definition
genia de papare fatu cun cosa brodosa (brodu, late, àteru) cun àteru de tostau ammodhigau in mesu / min. supichedha
Idioms
csn:
èssere a s. (nadu de chie at bufadu) = imbriagu pérdiu; bíviri a sa s. allena = campare de su chi li daet àtere; pigai o fai s. de ccn., de ccn. cosa = fàgherendhe atzola, resessire (e sigomente est sempre cun sa nega "no, non", cheret nàrrere su contràriu: nudha)
Sentences
sa parfaruza de su pane de fresa est bella fata a supa
2.
no ndi potzu fai supa de cussu piciochedhu! ◊ is dotoris no ndi pigant supa e iscuendi iscuendi si nci andant ◊ de cussu no fait a ndi bogai supa ◊ intendiat un'ispétzia de isciollóriu chi no fadiat a ndi pigai supa
Scientific Terminology
mng
Etymon
itl.
suppa
Translations
French
soupe
English
soup
Spanish
sopa
Italian
zuppa
German
Suppe.
súpa 1 súba
supàda , nf Definition segada chi si faet in d-una o in ambas origas de un'animale po sinnu: si faet faendho una segada a isperradura in s'origa de sa punta a mesu, chentza che ndhe bogare nudha Synonyms e antonyms calpida, carfia, scodroncada, isupada / ferida Etymon srd.
supànda , nf Definition su chelu de un'aposentu Synonyms e antonyms bòbida, chilirasu Scientific Terminology dmo.
supàre , vrb: assupai* Definition portare s'àlidu afannau, èssere assupandho, coment'e candho unu at curtu; istracare; fintzes passare de un'ala a s'àtera de unu logu, intrare, fichire in logu dificurtosu Synonyms e antonyms afandhare, afauciae, allacanae, ammatanai, sufratare. Idioms csn: supare sos ossos a ccn. = fragassare sos ossos, iscúdere; no che la supat = no la binchet, no bi la faghet a bínchere sa dificurtade, unu dolore; s. unu caminu, unu rivu = colare de una parte a s'àtera