sbertadúra , nf Definition su sbertai Synonyms e antonyms sbertamentu Etymon srd.
sbertài , vrb Definition
furare a unu su chi portat in busciaca, in pitzu, comente faent is manilestros in passada, mescamente a fura prana chi mancu si ndhe sapint
Translations
French
voler (le sac a main)
English
to pick someone's pocket
Spanish
robar
Italian
borseggiare
German
stehlen.
sbertaméntu , nm Synonyms e antonyms sbertadura Etymon srd.
sbérti, sbertí , vrb: sbertiri Definition addobbare; sberti in forma rfl. si narat po aortire Synonyms e antonyms atripai, isciúdere Sentences lah ca ti sbertu, piciochedhu!
sbertidòri , agt, nm Definition chi o chie sbertit, iscudet Synonyms e antonyms arropadore, iscudidore Sentences una ghenga de sbertidoris at afracau su pipiu.
sbertidúra , nf Definition su sbertiri, pigare a cropos, cropos etotu Synonyms e antonyms arropadura, sbertimentu Etymon srd.
sbertiméntu , nm Synonyms e antonyms arropadura, sbertidura Etymon srd.
sbertinài , vrb Definition bènnere mancu a sa peràula giada, a su chi unu at impromintu o decídiu de fàere Synonyms e antonyms afalsare.
sbertíngiu , nm Definition fedu chi naschit chentza lómpiu, aortitzu; nau de unu mannu, chi est làngiu meda, malandhau Synonyms e antonyms agurtinzu, antíngiu, austizone, istrumíngiu Etymon srd.
sbertíri sbertí
sbertugliài, sbertulài , vrb: irbersulare*, spartuliai, spertuliai Definition coment'e bogare o fuliare de sa bértula, nau in su sensu de nche bogare sa gente de mala manera, fàere fuire, pònnere a una parte o fintzes acabbare una faina Synonyms e antonyms bertulai, betae, bocare, caciare, irgibbulai, tambulare Sentences aundi mi ndi ant sbertulau? ◊ nci dh'ant sbertugliau a foras ◊ toca, spartuliaminci, gei ti apu connotu! (M.Figus) 2. immoi ci acabbu de sbertulai custus trabballedhus chi apu cumentzau.
sbiasciadúra , nf Definition su sbiasciai, su fàere a sbiàsciu Etymon srd.
sbiasciài , vrb Definition andhare, essire o segare a trotu, a biàsciu, unu pagu a istúturu Synonyms e antonyms biasciai*, iscabarronare.
sbiàsciu , agt Definition
chi est fatu o segau a un'imboe, unu pagu a istúturu, a corru a una parte o a buca de pitariolu
Synonyms e antonyms
biàsciu,
irfiassu,
isbésciu
Idioms
csn:
avb. a o de sbiàsciu, de sbiésciu = unu pagu de rugadis, a dortu; castiai a unu a s. = a ogru dortu
Etymon
ctl.
bia(i)x, esbiaix
Translations
French
biais
English
sloping
Spanish
oblicuo,
sesgado
Italian
sbièco
German
schräg,
schief.
sbicài , vrb Definition segare su bicu 2. no ti sbichis! Etymon srd.
sbidhiài , vrb: irbiligare* Definition segare e annodare o fàere s'imbíligu a su pipiu candho naschit / sbidhiaisí de s'arrisu = crebare de su risu Synonyms e antonyms ilbidhicare, imbiligare Sentences de partera gei no ndi ammancaiat e a ajaja dha tzerriànt bo sbidhiai su pipiu ◊ minci a chi si at sbidhiau!
sbiésciu , avb: isbésciu*.
sbignài , vrb: sbrignai Definition andharesindhe a iscúsiu e impresse, a fuidura, fuire Synonyms e antonyms fughire, sbordigiai Etymon itl. svignarsela.
sbilladàu , agt Definition nau de animale mannu bentrudu, chi est a fiancos buidos, famiu, agiummai chentza illaris Etymon srd.
sbillài , vrb Synonyms e antonyms ischidare Etymon srd.