A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

sbollínu , nm Definition genia de male, candho unu est orruendho ca dhi paret totu su logu girandho Synonyms e antonyms ammolighinamentu, ibbadhinamentu, scimíngiu Sentences dh'est pigau unu sbollinu e s'est aguantau po no arrui.

sbombiài , vrb Synonyms e antonyms istrodhiatzai, trodhiai.

sbómbiu , nm Synonyms e antonyms tródhia Etymon srd.

sborciài , vrb: isbrocare, sbrociai Definition ibbutonare sa camisa, ischínghere, innudare in petorras; bogare unu bestimentu de dossu, bogare o lassare calecuna cosa (es. dinare) Synonyms e antonyms brociai, irbardellare, irraghilare, ischígnere, ispetorrare, speturriai, spritai | ctr. chígnere Sentences cuss'aparéchiu su dotori dhu podit ponni in pitzus sena de sbrociai sa camisa, po dh'ascurtai su coru ◊ sbrociaisí su petus! 2. "Sbròcia su dinai o ses mortu!", naràt su bocidori ◊ sbrociadindi su bonetu e saluda! Etymon spn. desbrochar.

sbordigiài , vrb Definition essire impresse, andharesindhe / sbordígia! = baidindi!, toca ’eretu! Synonyms e antonyms spesai.

sboriài , vrb: ibboidare*, sbuidai, sburiai Definition bogare a fora su chi dhu'est aintru de calecuna cosa, de unu logu, de un'istrégiu o àteru; fàere a buidu, su si ndhe andhare, essire, fintzes de sa gente lassandho buidu unu logu Synonyms e antonyms abbuidai, ilgavantare, illichidare, istuvare, vasiai | ctr. pienare Sentences ita mi bollit, fai sboriai coment'e una carrara de trigu in tempus de guerra?! Translations French vider English to empty Spanish vaciar Italian svuotare German leeren.

sborrài , vrb: isborrai*, sburrai Definition iscríere in pitzu e de dónnia betu in àtera iscritura o fintzes arrasigare s'iscritura chi no si potzat bíere o lígere bene; fintzes immentigare, pònnere in olvidu Synonyms e antonyms burrai, irgantzellare / ilmentigare Translations French biffer, rayer English to cross out Spanish tachar Italian depennare German durchstreichen.

sborrosciài , vrb: sburrusciai (sbur-ru-sci-a-i) Definition istare a sborròscius, a carràschios, a iscrémios, arrasigandho su gúturu cun sa boghe, a cropighedhos (fintzes po singiale a ccn. chentza foedhare) Synonyms e antonyms carraschiare, iscarraschiare, sdarrasciai, sercai, taraxiai Sentences connau miu de piciochedhu teniat su fítziu de sborrosciai, ma no bogàt mai nudha poita fiat sanu 2. apu sburrusciau ma no m’at cumpréndiru ca si depèt citì (S.D'Arco).

sborrósciu , nm: sburrúsciu (sbur-rú-sci-u) Definition su sborrosciai, genia de arrasigamentu chi si faet in su gúturu cun sa boghe po ndhe bogare su catarru, illimpiare sa boghe etotu Synonyms e antonyms ilmàschiu, iscrémiu, rózita Sentences nci fiat Licu, berus? Dh'apu connotu a su sborrósciu!◊ est totu su mengianu a sburrúscius de s’arrinnegu Etymon srd.

sbórru , nm, nf: irburru*, sburra Definition su sèmene de su mascu, de s'ómine Synonyms e antonyms sburridura Scientific Terminology crn.

sboscài , vrb: irbuscare* Definition segare su matedu Synonyms e antonyms immatai, ispatare.

sbotài , vrb rfl: isbotare* Definition bogare is istivales, is catzolas.

sbotzài , vrb Definition giare sa primu forma a una cosa, a sa grussa, cumenciandho a dha trebballare Synonyms e antonyms abbessiare.

sbótzu , nm Definition giare su essu, cumenciare sa cosa, faendhodha Synonyms e antonyms abbessiada.

sbragài , vrb Definition calare is pantalones Sentences su caghineri, ch'in vida nudha no rendit, si sbragat feti ch'intendit sa boxi de su furisteri!

sbragungíu , agt: ibregungiu, sbregungiu Definition nau de ccn., chi no sentit bregúngia nudha e chi po cussu faet fintzes cosas de ndhe dèpere tènnere bregúngia Synonyms e antonyms abbirgonzadu, discaradu, ibregungidatzu, imbregungiu | ctr. bergungiosu, timiditu Sentences spitzu de carroga si ndi tirit s'arrogu, sbragungius! ◊ in mesu a tanti genti ses istétiu sbregungiu Scientific Terminology ntl Etymon srd. Translations French effronté English impudent Spanish descarado Italian sfacciato German unverschämt.

sbratzalài , vrb Definition segare is cambos de una mata Synonyms e antonyms iscambai, iscarbare, strassalai Etymon srd.

sbràulu , nm: ilbràulu* Definition is boghes de su margiane Synonyms e antonyms aggrogotu, gràliu, grànghida.

sbraxài , vrb: isbrasiare* Definition ispràghere unu pagu su chinisu asuta de su fogu, bogare braxa Synonyms e antonyms ispatarzare.

sbregungiméntu , nm Definition su sbregungiri; su tènnere o portare face manna, su èssere chentza bregúngia nudha Synonyms e antonyms sfacidura Etymon srd. Translations French effrontément English impudence Spanish descaro Italian sfacciatàggine German Unverschämtheit.