A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

zobanía , nf: zovania, giovania* Definition su tempus de sa vida chi s'istat giòvonos Synonyms e antonyms gioventura, zovanesa | ctr. becesa Sentences s'ativare est dovere in zovania! ◊ no s'ingannet sa ruza limba mia cantendhe sa nostrana zobania! (Z.Brau)◊ a mannu ti sentis piús sàbiu e torras a medire sos prozetos de sa zovania.

zòbanu , agt, nm: giòvanu*, zòvanu Definition chi o chie est piticu de tempus, no tanti mannu, nau de gente e fintzes de matedu e de animales Synonyms e antonyms minore, piciocu, pisedhu 3 / cdh. ciòanu | ctr. béciu, becru, mannu 2. pompiatila bene a ispétzia de zòbana chi est! ◊ unu de custos nant chi fit unu zòbanu balente, bellu che sole.

zóbbi , nm Definition fàchere su z. a unu = fàere s'ammostu o ingestu de sa natura de su mascu, po afuta.

zóbia , nf: gióbia*, zóvia Definition sa de bàtoro dies de sa chida Synonyms e antonyms giògia.

zobiàre , vrb: azobiare, giobiare, zoviare Definition atobiare, bènnere apare de personas, animales o cosas chi si movent s'unu a cara a s'àteru Synonyms e antonyms abbogiare, addopare, adobiai, coviare, inzovare, obiai* Sentences isperat de lu zoviare ca est in cussa filada ◊ sos zòvanos ant picau su baule dae su portale de crésia e che l'ant zobiau a campusantu Translations French rencontrer English to meet Spanish topar, tropezar Italian incontrare German treffen.

zocàda , nf: giogada* Definition su giogare; brulla mala, pesante.

zocadòre , nm: giogadore*, zogadore Definition chie giogat o est giogandho a ccn. cosa Synonyms e antonyms giogante, gioghista, zocalleri.

zocadórju , nm: giogadroxu, zogadorzu Definition logu de giogos, de cosas pagu sérias; giogu, cosa o persona chi totugantos pigant a giogu, a befa, a errisu / picare a ccn. a z. = pigaidhu in giru, a befa, su dhu fai a befa Synonyms e antonyms dríngula, imbràmbulu Sentences no tenzo de pònnere a zocadorju sa dommo! 2. como mi ponent totu a zocadorju e, a mal'e annata, cuss'arga de prefetinu mi at a facher lassare sentza binu (A.G.Solinas)◊ Pepinu ch'est rutu in su labiolu de sa zota: fit totu unu zogadorzu, isse ifustu e nois riendhe! ◊ bella picada in ziru: ma chie los at picaos a zocadorju? ◊ cussu lambaristrone mi cheret picare a zocadorju, sèmpere in cherta de mi futire carchi cosa! Etymon srd. Translations French souffre-douleur English laughingstock Spanish hazmerreír Italian zimbèllo German Gespött.

zocadòrza , nf Definition giogu / fàcheresi z. de ccn. = su dhu pigare a befa, a giogu Etymon srd.

zocadúra , nf Definition su zocare Etymon srd.

zocalléri , nm: giocaglieri, zochilleri, zoculeri Definition chie faet giogos po ispassiare, fàere erríere Synonyms e antonyms giogante, gioghista Sentences sos zocalleris manicabant framas de focu, bridu pistau, cravos de ferru… 2. sos balentes de commo sunt zocalleris de unu tempus alligru, favularjos! Etymon itl. Translations French jongleur English juggler Spanish juglar Italian giocolière German Jongleur.

zocàre , vrb: ciogare, giogai*, zogae, zogare Definition fàere calecuna cosa po divertimentu, po passare ora, po s'istentare, pigare gustu, chentza cabu tanti po istare faendho; pònnere una posta giogandho a calecuna cosa; fàere brulla mala a unu, mescamente in su sensu de ndhe aprofitare o de dhi fàere male cun calecuna cosa o de calecuna manera Synonyms e antonyms abbrengulare, agiogatzare, agiogulare, chestiare, giochitare, ingiogaciai, ischeltiare Idioms csn: zogare a unu zogu = fai ccn. giogu; zogàresi a su pudhu ’e casta = godiresila tra ómine e fémina, passai su tempus sentza de cumbinai nudha, ispassiendusí; zogàresi a istocadas = istochigiaisí; zogàresi una cosa, a unu = pònniri una cosa a posta in su giogu, bociri a unu Sentences zogare a cartas, a botza, a ballinas, a istrumpas, a tenedene, a tambarallota ◊ a pisedhos aiant passadu sas oras piús bellas zoghendhe a lantziamuru ◊ oje e cras mi cheria chin s'amante zochendhe! 2. sa frebbe si l'est zocandhe e no lia fachet prus a caminare ◊ si mi zogat in ungras lu pisto! ◊ si sunt zogados a istocadas 3. mi zogo su trugu chi si cussa cosa l'aia fata deo mi ndhe aias nadu de onzi colore!…◊ macacu, fintzas sos boes si che at zogadu, a cartas! 4. aite bi sunt sos amministradores, a si zogare a su pudhu de casta?! Translations French jouer English to play Spanish jugar Italian giocare German spielen.

zochillàre , vrb Synonyms e antonyms agiogatzare, giochitare, giogallitai Etymon srd.

zochilléri zocalléri

zochitàre , vrb: cioghitare, giochitare* Definition istare a giogu Synonyms e antonyms giogai, zochillare.

zochítu , nm: gioghitu* Definition min. de zocu, giogu piticu Synonyms e antonyms abbrédhulu, ciogu, zoghighedhu.

zocotàre , vrb Definition distrúere, fintzes bochíere, ispèrdere, perdimentare cosa / zocotàresi suta a ccn. = istrumpare a unu e pònnere asuta, gherrandho, po ndhe aprofitare Synonyms e antonyms distrúere, ispèldere, ispeldisciare / bochire Etymon srd.

zocótu , nm Definition su zocotare; fintzes giogu, brulla, befa Synonyms e antonyms disperdíssiu, isperdíciu, istrubberia / giogu 2. festa, risu e zocotu fit cussu! (F.Cambosu)◊ una die a zocotu mi ses issia ◊ sos disabudos chi si befabant de issu aiant lastimau su zocotu pérdiu e no sa morte sua ◊ su bentu a zocotos chin su fummu ti at a isòrbere sos pilos ◊ sos pitzinnos fachiant cudh'animale a zocotu picàndhelu a iscantuladas e a salibatzos Etymon srd.

zócu , nm: ciogu, giogu*, zogu Definition cosa chi si faet po passare ora, po gustu, po ispàssiu; cosa po giogare; cosa fàcile, bella a fàere / genias de giogu: a lantziamuru, a pramma in terra, a pramma a muru, a s'imbréstia, a pilí-pilò, a s'in gallita, a bacheta andhendhe, a s'imbusciconademilu, a s'iscabbu, a unolamonta, a su ciafu; genias de giogos (cosas po giogare): bíere totu is ggs. Synonyms e antonyms abbentu 1 / abbrédhulu, bellei, ischértiu, ispetàculu / brulla Idioms csn: leare sa cosa a zogu = pigai sa cosa sentza de seriedadi, coment'e chi siat de giogai; zúghere sa conca leada o manigada dae su zogu = pentzai a giogai isceti; fàghere bàtoro de zogu (zoghendhe a iscoba)= totu sos puntos, foras sas iscobas (lillu, primera, oros e cartas); zogu zogu, pódhighe in s'ogu = zoga zoghendhe s'ogru boghendhe, ca nachi est brullendhe ma ofendhet etotu! Sentences sos pisedhos no ndhe zughent de imprastu: pessant a su zogu! ◊ sos pisedhos istant sempre ordiminzendhe zogos ◊ su zogu piaghet fintzas a sos mannos, balla! 2. una cosa gai no mi est colada in conca mancu a zocu 3. su pisedhu si los faghet isse etotu sos zogos ◊ a su pitzinnu li ant batidu unu zogu 4. assustrat una cosa chi no s'ischit fàchere, ma cumintzau chi apamus est unu zocu 5. si no abberit a crae, custu friscu, li faghimus unu zogu Translations French jeu, jouet English play, toy Spanish juego, juguete Italian giòco, giocàttolo German Spiel, Spielzeug.

zócula , nf Definition in is gennas, una genia de craedhu o serru Synonyms e antonyms craedhu, crica, giótula, giredha, lótura Translations French loquet English latch Spanish tarabilla Italian nòttola German Klinke.