Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

arrepicài 2, arrepicàre , vrb rfl: repicare Definition su si pònnere bene de bestimentu, cuncordare cun arrepicus Synonyms e antonyms allaputzai, impompitare Sentences ma càstia comenti si arrepicat custa bècia! ◊ est totu bèni arrepicau, oi Etymon spn. repicarse Translations French se pomponner English to wear frills, to dress elegantly Spanish acicalarse Italian ornarsi di frónzoli, vestire con eleganza German sich mit Flitterwerk schmücken, sich mit Eleganz kleiden.

consúmu , nm: cossumu, cunsumu, cussumu Definition su consumare sa cosa, su tanti chi si consumat, chi s'impreat Synonyms e antonyms impleu Sentences su cossumu chi semus faghindhe de currente in zerru est meda ◊ cun su tropu dinare in busciaca sa gente si abbusant e faent tropu consumu Etymon itl. Translations French usure English use, wear Spanish desgaste Italian consumo, usura German Abnutzung.

ilgheleníre , vrb: irghelenire, irghilinire Synonyms e antonyms irghilinare, isteniai Sentences o mama, it'est custu prantu? Ndhe ses irghilinia! ◊ tempus gúrpinu irghiliniu de pistoléssia (F.Satta)◊ est irghiliniu dae s'istrachidúdine e dae su pessamentu de su chi li est costandhe ◊ fit cun sa frebbe arta, sos ocros irghelenios e dilliriandhe ◊ aite ses goi irghelenia, torràndheti fine che filu de cusire? Translations French épuiser English to wear out Spanish agotar Italian sfinire German erschöpfen.

infinigàe, infinigài, infinigàre , vrb Definition fàere prus fine, torrare o menguare sa grussària de sa cosa, ma fintzes is capacidades de sa carena, de sa persona Synonyms e antonyms afinai, afinicare, assilingare, assutighilare, conciumire, fragiare, ifiniare, insutiligai, irrussare, isgumentare | ctr. ingrussai 2. at a bivi turmentau de su surrúngiu fintzas chi at a mòrriri infinigau ◊ portu is manus infinigadas Etymon srd. Translations French réduire, user English to thin, to wear out Spanish adelgazar Italian assottigliare, logorare German feiner machen, verbrauchen.

istrimuzíre , vrb Definition batire a malu puntu de debbilesa a fortza de trebballu Synonyms e antonyms arrematai Sentences za l'as istrimuzidu custa chida, su zuo, sempre arendhe! Translations French épuiser English to wear out Spanish extenuar, agotar Italian stremare German erschöpfen.

sfinigài , vrb: ifiniare*, scinigai Definition fàere prus fine, prus débbile, bènnere mancu de sa debbilesa Synonyms e antonyms afinai, afinicare, assilingare, assutighilare, infinigae, insutiligai, irrussare, isgumentare / ammustèlchere | ctr. ingrussai 2. sentza de papai, si ant a sfinigai in caminu poita benint de aillargu ◊ iat a ai bófiu itzerriai a boxi manna po dhi fai iscí ca cuss'amori dhi sfinigàt s'ànima, ma no podiat fai nudha ◊ sfinigada de su prantu, iat pigau sonnu Translations French s'amincir, affaiblir, épuiser English to wear out, to make thin, to weaken Spanish adelgazar, agotar Italian assottigliare, indebolire, sfinire German feiner machen, schwächen, erschöpfen.

stichíri , vrb: istichire* Definition pònnere aintru de calecunu istrégiu o de logu, mescamente a fortza, a istibbidura; bestire, pònnere in pitzu unu bestimentu Synonyms e antonyms fichire, incracai, intrae, istibbire / bestire | ctr. bocare Sentences nci stichint in su grutoni, istuant totu su bagàgliu e nci passant unu bellu arroghedhu de tempus ◊ si tenit gana mala, stichidhi su didu a sa cannarotza, ca bis ca dhi passat! 2. stichidinci in pressi sa bestimenta! ◊ stichiminci sa giacheta, ca dèu no ci arrennèsciu! Translations French enfoncer, fourrer English to drive, to wear Spanish hincar, clavar Italian ficcare, introdurre German stecken, hineinstecken.

zúchere , vrb: ciúghere, giúchere*, zúghere Definition prus che àteru, portare o àere in dossu, in sa carena, in pitzu, o apresu meda, aifatu, a trubbu, a contivigiare o trebballare, siat foedhandho de gente, siat de animales o cosas; nau de unu mascu, de un'ómine, unire cun sa fémina, betare a sa fémina, cobèrrere; si narat fintzes in su sensu de àere, tènnere / ind. pres. 1ˆp. sing. zuco, zuto, zutzo; cong. pres. 1ˆp. sing. zuca, zuta, 3ˆ p. sing. zutzet; ger. zughindhe; pps. zutu Synonyms e antonyms batire, batúchere, bíghere, dúcere, gíchere, leai, poltare / cadhicare, futire, grumpire / manigiai | ctr. lassai Idioms csn: cantas berveches zuchet su mere tuo? = cantas berbeghes pastórigat?; zúghere in buca a unu = istare faedhendhe de unu, prus che àteru a zúdigu; zúghere a ogru (carchi cosa, a ccn.) = castiai, orbetai e biri, fai atentzioni a calecuna cosa, a ccn. (itl. tener d'òcchio); zúghere in manu una cosa = manigiai una cosa po dha trabballai, po dh'arrangiai, po dhi fai calincunu cambiamentu; zúghere una faina, unu triballu, un'òpera belle e in manu = belle e fata, acanta de acabbai; zúghere s'ingannia a ccn. = ordiminzare carchi ingannu, carchi trampa, fàghere su fartzu; zúghere a sa nuda, a sa lisa = chentza pònnere condò o àteru Sentences la zughes in daisegus sa cosa de mi aporrire ◊ zuto s'istògomo imbarratzadu ◊ zughet un'anca isenta ◊ ite bellos ocros chi zuchet custu pitzinnu! ◊ est arrennegadu paret chi zutat dimónios! ◊ zuto su mucadoredhu in busaca ◊ a chie cheret fogu zutzet sa téula! 2. su carru che lis depet zúchere sos lapiolos, sa chisina e unu pacu de s'isterzu 3. su mascru zughet sas berbeghes candho benint in more ◊ cussu est ómine chi li piaghet a zúghere, sempre ifatu de sas féminas! 4. su zuighe sardu zughiat su Logu, o regnu chi siat, de sa Sardigna azummai totu líbberu de istranzos 5. no ti fides ca cussu ti zughet s'ingannia ◊ za est cabosu, zughet régula faghindhe sas cosas ◊ ti lassas zúghere in buca dae totugantos, pro su malu fàghere chi tenes! ◊ cussa bestimenta cheret totu zuta in manu, ca est fata male ◊ si lu zughes in manu, cussu traste, malandhadu comente est, si che agabbat de derrúere Scientific Terminology ssl Translations French tenir sur, emmener, mener, monter English to keep, to wear, to bring, to take, to lead, to fuck Spanish llevar, montar Italian tenére, avére addòsso, portare con sé, condurre, montare German tragen, mitbringen, führen, begatten.