aberènza , nf Definition
genia de erruca (e calagasu) chi si papat sa chera de s'abe in is casidhos
Synonyms e antonyms
arrenze,
ramedha,
tanzolu
Scientific Terminology
crp, galleria mellonella
Etymon
srd.
Translations
French
fausse teigne de la cire
English
greater wax moth
Spanish
tiña,
polilla de la cera
Italian
tignòla dell'àrnia,
càmola del miele
German
große Wachsmotte
acabbadòre , agt, nm Definition
chi o chie che agabbat su malàidu
Synonyms e antonyms
bochidore
Sentences
a su nàrrere, s'acabbadora fit una fémina chi atogaiat sos moribbundhos, che los agabbaiat
Etymon
srd.
Translations
French
celui qui provoque la mort par euthanasie
English
who practises euthanasia
Spanish
quien practica la eutanasia
Italian
chi pratica l'eutanasia
German
Sterbehelfer.
acajólu , nm: acajou,
arcajolu Definition
coment'e una fentanedha fata in is muros grussos, aperta a una parte, ananti, coment'e unu níciu, fintzes cun tàula a metade, a manera de dhue pòdere pònnere o arrimare ccn. cosa
Synonyms e antonyms
camaritu,
colomberi,
fenesta,
macarina,
muricone
2.
iscruculla is arcajolus de s'ómini e as agatai sa beridadi de sa vida
Scientific Terminology
dmo
Etymon
srd.
Translations
French
débarras
English
receptable,
storeroom
Spanish
espacio empotrado en la pared para guardar algo
Italian
ricettàcolo,
ripostìglio
German
Abstellnische,
Wandschränkchen.
acanciofài , vrb Definition
aferrare a pilos brigandho e iscudendho o fintzes pigare de mala manera; betare apare, totu a méschiu
Synonyms e antonyms
aciufai 1,
atzuntzudhare,
incabigliare,
tipiliare,
tipilire
Sentences
nosu iscioperendu e is crumirus andendu a trabballai: ma is féminas gei dhus iant acanciofaus, iant ispinniau fintzas s'autista!
2.
cumentzat s'esami e ge m'iant acanciofau: de dogn'arratza mi nd'iant fatu, fintzas acapiau a manus e a peis in d-una cadira!
Etymon
srd.
Translations
French
se crêper le chignon
English
to brawl
Spanish
andar a la greña
Italian
accapigliarsi
German
sich raufen.
acastài, acastàre , vrb: aggastare Definition
parare arratza bona, prus bona
Synonyms e antonyms
acartare,
arraciai
Sentences
comporadu ch'at porcos in Sarule e giutos a s'ingrassa màscios de acastare in sa Trexenta ◊ pro acastare sas bacas insoro cheriant boes de sa Pianarza
Etymon
srd.
Translations
French
sélectionner
English
to grade
Spanish
seleccionar la raza
Italian
selezionare la razza
German
selektieren.
acavacài , vrb: acovecai,
acrobecare,
acrovecai,
cavacai Definition
betare a covecu, betare apitzu; betare a conca a bàsciu, coment’e ponendho a covecu; fintzes bortulare, furriare / a. a ccn. = cumbíncherelu, conchinàrelu a carchi cosa, fintzas pònnereli timoria faedhendhe de no lu lassare mancu faedhare comente cheret
Synonyms e antonyms
abbucai,
acuguzare,
apatigai,
bíncere,
furriai,
tavacare
| ctr.
iscavacare
Sentences
chi fui dèu nci dhi acovecau sa pingiada in conca! ◊ is argiolas no acabbànt mai, cun su celu totu de unu colori acovecau in pitzus
2.
tèngiu unu bellu scannu po mi sèi: cussu gei no si nci acovecat!
3.
li ant covacadu sa carena in su putu
4.
cussa tenit unu mairu pioncu e unu fillu acovecau!
Etymon
srd.
Translations
French
retourner,
renverser
English
to turn upside down
Spanish
volcar,
dar la vuelta
Italian
capovòlgere
German
auf den Kopf stellen.
aconziminàre , vrb: conziminare Definition
aconciare, agiustare a sa bona
Synonyms e antonyms
arragnare
Translations
French
ajuster tan bien que mal
English
to repair as best one can
Spanish
arreglar a la diabla
Italian
aggiustare alla bèlla mèglio
German
so gut es geht instandsetzen.
addugonàre , vrb Definition
fàere su dugone
Synonyms e antonyms
cumandai,
ghiai
Etymon
srd.
Translations
French
être à la tête,
mener,
guider
English
to lead
Spanish
capitanear,
ponerse a la cabeza
Italian
capeggiare
German
anführen.
afaltài, afaltàre , vrb: afartai,
faltai Definition
fàere farta, no fàere sa cosa; su si sapire in crupa, leare s'asséliu a sa cusciéntzia
Synonyms e antonyms
ammancai
2.
mi afartant is notis abbilladas e po medas poitas no agatu resposta
Etymon
srd.
Translations
French
se sentir coupable
English
to feel guilty about stg
Spanish
faltar,
tener la conciencia sucia
Italian
sentirsi in cólpa,
in fallo
German
sich schuldig fühlen.
afenàre , vrb Definition
abbrovendhare a fenu; immalaidare, portare sos fenos
Synonyms e antonyms
incubae
Sentences
teniat de múrghere bacas e berveghes e de afenare
Etymon
srd.
Translations
French
affener,
contracter la strongylose
English
to feed on hay,
to catch strongylosis
Spanish
dar el heno,
coger la strongilosis
Italian
affienare,
contrarre la strongilósi
German
mit Heu füttern,
sich die Strongyloidosis zuziehen.
afibbiài , vrb Definition
intrare sa coatza in sa tíbbia (es. chintórgiu, cringa, cordonera e cosas deasi) po istrínghere calecuna cosa
Synonyms e antonyms
atibbiare
Etymon
itl.
Translations
French
boucler
English
to fasten
Spanish
abrochar la hebilla
Italian
affibbiare
German
zuschnallen.
aggorgotài , vrb: grogotai Definition
fàere sa moida de s'abba candho proet a meda
Synonyms e antonyms
abbrubudhai,
abbrufulai,
acrocuai,
aggargalare,
borbogliare,
froculare,
groggolare
Translations
French
gargouiller,
tomber à verse,
gronder
English
to bubble,
to pelt
Spanish
caer fragorosamente la lluvia
Italian
scrosciare
German
rauschen.
aggrasciàre, aggrassiàre , vrb: aggratziai,
aggratziare,
grassiare Definition
fàere sa gràtzia, giare un'iscontu de pena a unu cundennau lassandhodhu andhare innanti; fintzes torrare gràtzias / aggrassiàresi = agiustaisí, fai dognunu su torracontu cosa sua
Synonyms e antonyms
annistiare,
pedronai
/
ringratziai
Sentences
l'ant arrestadu, cundennadu e apustis aggratziadu puru ◊ "Si totu su chi nades est beru, cras aggràscio a totus!" nesit su re a sos presoneris
Etymon
srd.
Translations
French
accorder ou faire grâce,
gracier
English
to pardon
Spanish
indultar,
conceder la gracia
Italian
graziare
German
begnadigen.
aggrinzàre , vrb Definition
fàere sa bia de conca, petenandho is pilos
Translations
French
faire la raie
English
to part (hair)
Spanish
hacer la raya del pelo
Italian
fare la scriminatura
German
scheiteln.
agioroscàre , vrb Translations
French
se jetter en grondant (chien qui gronde)
English
jumping of a growling dog with the intention of biting
Spanish
acometer los perros en la caza
Italian
l'avventarsi del cane ringhiando per mòrdere
German
sich knurrend auf jdn,
stürzen.
allupaguàdhu 2 , nm Definition
genia de erba chi no sicat mai
Synonyms e antonyms
nuditzedhu,
síntziri
Scientific Terminology
rba, Polygonum equisetiforme
Translations
French
renouée,
centinode
English
knotgrass,
knotweed
Spanish
hierba de la sangre
Italian
polìgono
German
Vogelknöteriche.
allutzàre , vrb Definition
castiare cun atentzione atesu
Synonyms e antonyms
abbadiai,
allutae,
annotare,
apompiai,
cadebai,
castiai,
isperare 1,
labai,
mirai
Sentences
totinduna si parat múdrigu allutzendhe su bultu de sa santa che unu pedidore
Etymon
itl.
alluciare
Translations
French
ouvrir grand les yeux
English
to keep one's eye peeled,
to look far away
Spanish
aguzar la vista
Italian
guardare lontano,
aguzzare la vista
German
fern schauen,
den Blick schärfen.
ammengàre , vrb Definition
fàere o èssere mengu, pòberu
Etymon
srd.
Translations
French
vivre dans la gêne
English
to be to poverty
Spanish
empobrecer,
vivir en la estrechez
Italian
stare in misèria,
nelle strettézze
German
im Elend leben.
ammodoinài , vrb: ammuduinare,
modoinai Definition
fàere o istare coment'e dormiu, pigare o pèrdere is atuamentos, sa memória
Synonyms e antonyms
abbalaucare,
ammadainare,
asturdire,
atontonare,
immaidoinare,
immaudinare,
scilibriri,
stolondrai,
stontonai 1
Etymon
srd.
Translations
French
perdre la mémoire
English
to lose one's memory
Spanish
perder la memoria
Italian
smemorare
German
das Gedächtnis verlieren.
ammustài , vrb: ammustare Definition
catzigare, istrecare o mòlere s’àghina po fàere su mustu; aciúnghere mustu; piscare sa binatza a istrégiu (cofa) po che lassare iscolare su mustu innanti de dha prentzare
Etymon
srd.
Translations
French
fouler le raisin
English
to press grapes
Spanish
pisar la uva
Italian
pigiare l'uva
German
die Trauben pressen.