acroconài, acroconàre , vrb Definition
pigare crocone, arrennegu, dispraxere / acroconàresi de un'idea = incaschetare, tzacaresiche un'idea frimma in conca
Synonyms e antonyms
arrampedhai
/
abbetiae,
afutare,
airai,
arrabbiai,
arragiolire,
arrannegai,
inchibberare,
inchietae,
inchighiristai,
inchimerai,
infelai,
infuterare,
renignai
Etymon
srd.
Translations
French
s'obstiner,
se mettre en colère
English
to get angry,
to become obstinate
Spanish
enfadarse,
emperrarse
Italian
incaparbire,
arrabbiare
German
eigensinnig werden,
zornig werden.
afelonàdu , pps, agt Definition
de afelonare; chi est crepandho de s'arrennegu, de su tzacu / afelonau niedhu = arrinnegau meda
Synonyms e antonyms
acrumonau,
afeladu,
aprummonadu,
ifeloniu,
infelionau
Translations
French
en colère
English
enraged
Spanish
colérico,
furioso
Italian
incollerito
German
zornig.
airósu , agt Synonyms e antonyms
airósigu,
arrabbiaditu,
arrennegaditu,
dirri,
inchietosu,
salambrosu,
sufuriosu,
sutzuliu,
tzacosu
Scientific Terminology
ntl
Etymon
srd.
Translations
French
colérique
English
hot-tempered
Spanish
irascible
Italian
iróso
German
zornig.
aorcàdu , pps, agt Definition
de aorcare; chi est male arrennegau, inchietu meda
Synonyms e antonyms
arregirau,
intzividu
Sentences
mi as miradu a camugorru timendhe sa cara mia aoscrada ◊ su ràngulu ndh'etesi dai tronu e su chi aporat ànimu aorcadu (Ruju)
Translations
French
furibond
English
furious
Spanish
furioso
Italian
furibóndo
German
zornig.
arrabbiadítu , agt Definition
chi coitat a si arrennegare, chi costumat a si arrennegare po nudha, po dónnia cositedha
Synonyms e antonyms
alteriosu,
airósigu,
airosu,
arrabbiete,
arrennegaditu,
inchietosu,
sutzuliu,
tràchidhu,
tzacosu
/
cdh. arrabbiànciulu,
futaritzu
| ctr.
pascenscile
Sentences
ant fatu sa búglia a un'antzianu arrabbiaditu
Scientific Terminology
ntl
Etymon
srd.
Translations
French
coléreux,
irascible
English
irascible
Spanish
enfadadizo
Italian
collèrico,
iroso,
irascìbile
German
jähzornig,
zornig,
reizbar.
arrabbiósu , agt: arrabiosu,
rabiosu Definition
chi si arràbbiat luego, chi no bàliat nudha; chi portat su rajolu; fintzes airau in su bonu
Synonyms e antonyms
arragonosu,
arrenignosu,
bischiliosu,
bizarrosu,
buzarrosu,
croconosu,
febosu,
felorosu,
físchidu,
imbischigliau,
ragiosu,
stacosu,
sutzuliu,
venenadu
Idioms
csn:
ossu arrabiosu, o ossu de su rasorju, de su resóliu, de su rajosu, de su ragiolu = su ragiosu, s'ossu de s'annugradorzu tra su cambutzu e su carcanzu; cani arrabiosu = arrajoladu
Sentences
ses istétia sempri aresti e arrabiosa! ◊ fiat una maistedha pitichedha ma arrabiosa
2.
as biu cussa copiedha? basendusí ananti nostu… sa fémmina pariat prus arrabiosa de s'ómini!
Etymon
itl.
Translations
French
furieux
English
rabid
Spanish
rabioso
Italian
rabbióso
German
zornig,
tollwütig.
arragiolíre , vrb: arrajolire,
arrazolire,
arrejolire Definition
ingòllere s’arrajolu, sa maladia chi benit a is canes; arrennegare che cane arrajoladu
Synonyms e antonyms
arragiolare*
/
achibberare,
acroconai,
afutare,
airai,
arrabbiai,
arrannegai,
inchietae,
inchimerai,
infelai,
insutzuligai,
intziminire,
renignai
Sentences
dae atentu ca cussu cane est arrejolidu!
2.
candho li at nadu sa veridade si est arrazolidu
Translations
French
se mettre en colère
English
to rage
Spanish
padecer la rabia,
encolerizarse
Italian
contrarre la ràbbia,
arrabbiarsi
German
sich die Tollwut zuziehen,
zornig werden.
arrennegàdu , pps, agt: arrennegau Definition
de arrennegare / a. che becu = meda
Synonyms e antonyms
afutadu,
arribbiu,
arteriadu,
chinchiriau,
inchietu,
infrascau,
intzivilinau
/
cdh. arrinicatu
| ctr.
contentu,
pregiosu
2.
su tiau parit chi punnit cumenti a unu malloru de bacas arrannegau! ◊ est arrennegau che píbera ◊ boche morides a s'arrennegada si no bos ndhe bodides oe
Translations
French
en colère
English
angry
Spanish
enfadado
Italian
adirato
German
zornig.
buzarrósu , agt Definition
chi portat o chi tenet búzara
Synonyms e antonyms
arrabbiosu,
arragonosu,
arrenignosu,
bischiliosu,
bizarrosu,
croconosu,
febosu,
físchidu,
imbischigliau,
stacosu,
sutzuliu,
venenadu
Etymon
srd.
Translations
French
furieux
English
furious
Spanish
rabioso
Italian
rabbióso
German
zornig.
febósu , agt: felosu Definition
nau de ccn., chi si arrennegat, chi si ndhe leat tzacu meda de is cosas chi dhi andhant a trotu, chi faet is cosas cun fele, chi est ferenandho
Synonyms e antonyms
arrabbiosu,
arrenignosu,
croconosu,
felorosu,
imbischigliau,
infeliu,
infelloniu,
ragiosu,
stacosu,
sutzuliu
Sentences
s'àrgia est febosa ◊ po chi apas su pilu cambiau, tramudai no podis sa natura, chi ti at fatu felosu unu mergiani! ◊ fit su piús malu e felosu ◊ che turmentada píbera unfiadu e cun boghe felosa repitiat
Scientific Terminology
ntl
Etymon
srd.
Translations
French
bilieux,
furieux
English
irascible,
infuriated
Spanish
bilioso,
furioso
Italian
bilióso,
inviperito
German
cholerisch,
zornig.
físchidu , agt: físchiru Definition
chi si ndhe sentit luego de una cosa, de un'ofesa, de una brulla, chi si dha pigat, chi si che artzat deretu, chi no padit perunu ifadu, arrespondhet cun tzacu po dónnia cosighedha
Synonyms e antonyms
cdh. futaritzu
/
aumbraditu
/
primmósigu
/
ttrs. ipuntósigu
| ctr.
pascenscile
Idioms
csn:
f. a is chirighitas = chi timet su chirighiri; èssiri f. in dogna cosa = malu a cuntentare; f. che damigiana iscannia = chi no faghet a li nàrrere nudha, chi no agguantat brulla peruna
Sentences
su cuadhu est físchidu a s'isproni ◊ est ómini físchidu, guai a dhi narri s'annomíngiu ca s'inchietat ◊ sa picioca fut aici físchida chi bastàt un'ogu de soli po dha fai intèndiri mali ◊ cussas duas funt tropu físchiras, faint tocaras e segaras!
2.
fit lassendhe su cuile in fogu e braja e bochindhe cun físchidu furore su serenu montarzu (S.Lay Deidda)◊ est in debbadas chi ponzemus canes físchidos a ispàrghere pauria ◊ movídebbos che físchidu uraganu!
Etymon
spn.
físico
Translations
French
sensible,
irascible,
furieux
English
sensible,
irascible,
furious
Spanish
sensible,
irascible
Italian
sensìbile,
irascìbile,
rabbióso
German
empfindlich,
reizbar,
zornig.
nechidàu , pps, agt: nichidadu,
nichidau Definition
de nechidare; chi est tristu, ammurrionau po calecuna ofesa chi dhi ant fatu
Synonyms e antonyms
annicadu,
annoxau,
arrennegadu,
inchietu,
pirmatu
| ctr.
allegru,
pregiosu
2.
nichidau chin mimme ses? ◊ fit nechidau ca murghendhe no fit reséssiu a istrabiare in tempus una cacada de sa crapa ◊ Deus nechidau at nau ca si arrepentiat de àere fatu s'ómine!
3.
sunt ghiraos dae sa gherra totu male fraganaos, imbetzaos chentza su tempus, nechidaos in totu sas cosas
Translations
French
fâché
English
disturbed,
out of temper
Spanish
airado,
furioso
Italian
adirato,
inquïèto
German
ärgerlich,
böse sein,
zornig sein.
venenàdu , agt: felenadu,
fenenadu,
verenau Definition
chi portat velenu; nau de ccn., chi est male arrennegau, meda, dispràxiu meda, agiummai coment'e chi portet velenu / àcua verenada = avelenada
Synonyms e antonyms
arrabbiosu,
arragonosu,
arrenignosu,
bischiliosu,
buzarrosu,
febosu,
felorosu,
físchidu,
infelloniu
Sentences
e si atentu no pones los bides istesiados, prite as rajos venenados
2.
iat inténdiu unu tzérriu légiu, longu, verenau ◊ mi parit de intendi dí e noti isceti passus de genti verenada, passus de genti chentza de alligria
Etymon
srd.
Translations
French
exaspéré,
furieux
English
furious
Spanish
enconado,
encolerizado
Italian
invelenito,
rabbióso
German
erbittert,
zornig.