acroconài, acroconàre , vrb Definition pigare crocone, arrennegu, dispraxere / acroconàresi de un'idea = incaschetare, tzacaresiche un'idea frimma in conca Synonyms e antonyms arrampedhai / abbetiae, afutare, airai, arrabbiai, arragiolire, arrannegai, inchibberare, inchietae, inchighiristai, inchimerai, infelai, infuterare, renignai Etymon srd. Translations French s'obstiner, se mettre en colère English to get angry, to become obstinate Spanish enfadarse, emperrarse Italian incaparbire, arrabbiare German eigensinnig werden, zornig werden.

afelonàdu , pps, agt Definition de afelonare; chi est crepandho de s'arrennegu, de su tzacu / afelonau niedhu = arrinnegau meda Synonyms e antonyms acrumonau, afeladu, aprummonadu, ifeloniu, infelionau Translations French en colère English enraged Spanish colérico, furioso Italian incollerito German zornig.

airósu , agt Synonyms e antonyms airósigu, arrabbiaditu, arrennegaditu, dirri, inchietosu, salambrosu, sufuriosu, sutzuliu, tzacosu Scientific Terminology ntl Etymon srd. Translations French colérique English hot-tempered Spanish irascible Italian iróso German zornig.

aorcàdu , pps, agt Definition de aorcare; chi est male arrennegau, inchietu meda Synonyms e antonyms arregirau, intzividu Sentences mi as miradu a camugorru timendhe sa cara mia aoscrada ◊ su ràngulu ndh'etesi dai tronu e su chi aporat ànimu aorcadu (Ruju) Translations French furibond English furious Spanish furioso Italian furibóndo German zornig.

arrabbiadítu , agt Definition chi coitat a si arrennegare, chi costumat a si arrennegare po nudha, po dónnia cositedha Synonyms e antonyms alteriosu, airósigu, airosu, arrabbiete, arrennegaditu, inchietosu, sutzuliu, tràchidhu, tzacosu / cdh. arrabbiànciulu, futaritzu | ctr. pascenscile Sentences ant fatu sa búglia a un'antzianu arrabbiaditu Scientific Terminology ntl Etymon srd. Translations French coléreux, irascible English irascible Spanish enfadadizo Italian collèrico, iroso, irascìbile German jähzornig, zornig, reizbar.

arrabbiósu , agt: arrabiosu, rabiosu Definition chi si arràbbiat luego, chi no bàliat nudha; chi portat su rajolu; fintzes airau in su bonu Synonyms e antonyms arragonosu, arrenignosu, bischiliosu, bizarrosu, buzarrosu, croconosu, febosu, felorosu, físchidu, imbischigliau, ragiosu, stacosu, sutzuliu, venenadu Idioms csn: ossu arrabiosu, o ossu de su rasorju, de su resóliu, de su rajosu, de su ragiolu = su ragiosu, s'ossu de s'annugradorzu tra su cambutzu e su carcanzu; cani arrabiosu = arrajoladu Sentences ses istétia sempri aresti e arrabiosa! ◊ fiat una maistedha pitichedha ma arrabiosa 2. as biu cussa copiedha? basendusí ananti nostu… sa fémmina pariat prus arrabiosa de s'ómini! Etymon itl. Translations French furieux English rabid Spanish rabioso Italian rabbióso German zornig, tollwütig.

arragiolíre , vrb: arrajolire, arrazolire, arrejolire Definition ingòllere s’arrajolu, sa maladia chi benit a is canes; arrennegare che cane arrajoladu Synonyms e antonyms arragiolare* / achibberare, acroconai, afutare, airai, arrabbiai, arrannegai, inchietae, inchimerai, infelai, insutzuligai, intziminire, renignai Sentences dae atentu ca cussu cane est arrejolidu! 2. candho li at nadu sa veridade si est arrazolidu Translations French se mettre en colère English to rage Spanish padecer la rabia, encolerizarse Italian contrarre la ràbbia, arrabbiarsi German sich die Tollwut zuziehen, zornig werden.

arrennegàdu , pps, agt: arrennegau Definition de arrennegare / a. che becu = meda Synonyms e antonyms afutadu, arribbiu, arteriadu, chinchiriau, inchietu, infrascau, intzivilinau / cdh. arrinicatu | ctr. contentu, pregiosu 2. su tiau parit chi punnit cumenti a unu malloru de bacas arrannegau! ◊ est arrennegau che píbera ◊ boche morides a s'arrennegada si no bos ndhe bodides oe Translations French en colère English angry Spanish enfadado Italian adirato German zornig.

buzarrósu , agt Definition chi portat o chi tenet búzara Synonyms e antonyms arrabbiosu, arragonosu, arrenignosu, bischiliosu, bizarrosu, croconosu, febosu, físchidu, imbischigliau, stacosu, sutzuliu, venenadu Etymon srd. Translations French furieux English furious Spanish rabioso Italian rabbióso German zornig.

febósu , agt: felosu Definition nau de ccn., chi si arrennegat, chi si ndhe leat tzacu meda de is cosas chi dhi andhant a trotu, chi faet is cosas cun fele, chi est ferenandho Synonyms e antonyms arrabbiosu, arrenignosu, croconosu, felorosu, imbischigliau, infeliu, infelloniu, ragiosu, stacosu, sutzuliu Sentences s'àrgia est febosa ◊ po chi apas su pilu cambiau, tramudai no podis sa natura, chi ti at fatu felosu unu mergiani! ◊ fit su piús malu e felosu ◊ che turmentada píbera unfiadu e cun boghe felosa repitiat Scientific Terminology ntl Etymon srd. Translations French bilieux, furieux English irascible, infuriated Spanish bilioso, furioso Italian bilióso, inviperito German cholerisch, zornig.

físchidu , agt: físchiru Definition chi si ndhe sentit luego de una cosa, de un'ofesa, de una brulla, chi si dha pigat, chi si che artzat deretu, chi no padit perunu ifadu, arrespondhet cun tzacu po dónnia cosighedha Synonyms e antonyms cdh. futaritzu / aumbraditu / primmósigu / ttrs. ipuntósigu | ctr. pascenscile Idioms csn: f. a is chirighitas = chi timet su chirighiri; èssiri f. in dogna cosa = malu a cuntentare; f. che damigiana iscannia = chi no faghet a li nàrrere nudha, chi no agguantat brulla peruna Sentences su cuadhu est físchidu a s'isproni ◊ est ómini físchidu, guai a dhi narri s'annomíngiu ca s'inchietat ◊ sa picioca fut aici físchida chi bastàt un'ogu de soli po dha fai intèndiri mali ◊ cussas duas funt tropu físchiras, faint tocaras e segaras! 2. fit lassendhe su cuile in fogu e braja e bochindhe cun físchidu furore su serenu montarzu (S.Lay Deidda)◊ est in debbadas chi ponzemus canes físchidos a ispàrghere pauria ◊ movídebbos che físchidu uraganu! Etymon spn. físico Translations French sensible, irascible, furieux English sensible, irascible, furious Spanish sensible, irascible Italian sensìbile, irascìbile, rabbióso German empfindlich, reizbar, zornig.

nechidàu , pps, agt: nichidadu, nichidau Definition de nechidare; chi est tristu, ammurrionau po calecuna ofesa chi dhi ant fatu Synonyms e antonyms annicadu, annoxau, arrennegadu, inchietu, pirmatu | ctr. allegru, pregiosu 2. nichidau chin mimme ses? ◊ fit nechidau ca murghendhe no fit reséssiu a istrabiare in tempus una cacada de sa crapa ◊ Deus nechidau at nau ca si arrepentiat de àere fatu s'ómine! 3. sunt ghiraos dae sa gherra totu male fraganaos, imbetzaos chentza su tempus, nechidaos in totu sas cosas Translations French fâché English disturbed, out of temper Spanish airado, furioso Italian adirato, inquïèto German ärgerlich, böse sein, zornig sein.

venenàdu , agt: felenadu, fenenadu, verenau Definition chi portat velenu; nau de ccn., chi est male arrennegau, meda, dispràxiu meda, agiummai coment'e chi portet velenu / àcua verenada = avelenada Synonyms e antonyms arrabbiosu, arragonosu, arrenignosu, bischiliosu, buzarrosu, febosu, felorosu, físchidu, infelloniu Sentences e si atentu no pones los bides istesiados, prite as rajos venenados 2. iat inténdiu unu tzérriu légiu, longu, verenau ◊ mi parit de intendi dí e noti isceti passus de genti verenada, passus de genti chentza de alligria Etymon srd. Translations French exaspéré, furieux English furious Spanish enconado, encolerizado Italian invelenito, rabbióso German erbittert, zornig.

«« Search again