allondhédhu , avb Sinonimi e contrari
allodhu,
bidhu,
midhu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
le voilà
Inglese
here it is! (he)
Spagnolo
¡helo aquí!
Italiano
èccolo
Tedesco
hier ist er!
allondhélu , avb Sinonimi e contrari allodhu.
allondràre , vrb rfl Definizione arreulare, istare firmu o abbarrare in domo angena, in d-unu logu, a poderiu, a face manna Sinonimi e contrari aposentae Frasi si ndh'est allondradu in domo a ogros cotos (G.Ruju).
allongàda , nf Sinonimi e contrari illongada Etimo srd.
allongadúra , nf: allonghiadura Sinonimi e contrari
allonghiamentu,
illonghiadura
| ctr.
incurtziadura,
antibitzu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
allongement,
procrastination
Inglese
lengthening,
procrastination
Spagnolo
alargamiento,
aplazamiento
Italiano
allungaménto,
procrastinazióne
Tedesco
Verlängerung,
Verschiebung.
allongài, allongàre , vrb: allonghiai,
allonghiare Definizione
fàere o lassare longu, prus longu de su chi est; tirare a longas / allonghiai su passu = istirare o acradiare su passu, caminare cun prus lestresa; allonghiai su bratzu, su tzugu = istirare o bogare su bratzu, istirare su trugu (bogare sa conca)
Sinonimi e contrari
illongare
Frasi
no as a èssi allonghiendi tropu sa funi, a fai intrai cussu piciocu a domu candu dhi praxit? ◊ allónghia su pei cunforma a su lenciou! ◊ allonghiai su passu!
2.
su preíderu s'est allongadu in sa préiga
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
allonger,
prolonger
Inglese
to lengthen,
to prolong
Spagnolo
alargar,
prolongar
Italiano
allungare,
prolungare
Tedesco
verlängern.
allonghiadúra allongadúra
allonghiài allongài
allonghiaméntu , nm Sinonimi e contrari allongadura Etimo srd.
allonghiàre allongài
allongriài , vrb Sinonimi e contrari illalgare, istegiare, istesare, istesire | ctr. acoltziare, acostire Frasi at sighiu a mi castiai fintzas a candu sa màchina s'est allongriada ◊ de s'arrisu chi m'est pigau est tocau a ci allongriai de sa fentana, diacussu, chi mi biriat, ci abarràt mali! (U.Annis)
allongroxài , vrb Definizione illonghiare, istèrrere, nau de sa carena po comente unu si ponet, o fintzes de una parte / a. is cambas = istirare sas ancas Sinonimi e contrari isterricrare, istirare, stendiai | ctr. atuturae 2. dhi líssiant is peis, arruit…, est abarrau allongroxau che un'iscaba de carru! (A.Garau) Etimo srd.
allontànu , avb: lontanu* Sinonimi e contrari atesu | ctr. acanta, acurtzu Frasi candho tue lu pensas allontanu vivet piús cun tegus aunidu.
allòpo, allòpu , nf Definizione calidade de àghina aghedhosa, tostada, litàchina; a logos, luo in domo, in cortile Sinonimi e contrari bégula, berguladu, lú, parra, trica.
alloràda , nf Definizione su allorare / istare a s'a. = èssere sèmpere impare coment'e duos chi no si lassant mai Sinonimi e contrari alloronzu Frasi no isco prus su contu de mi leare cun custos sonnos sempre a s'allorada Etimo srd.
alloràdu , pps, agt Definizione
de allorare; chi dhi ant postu is loros, chi est acapiau
Traduzioni
Francese
lié,
succube
Inglese
person entirely dominated by (s.o.),
bound
Spagnolo
atado,
sometido
Italiano
legato,
sùccube
Tedesco
gebunden,
höriger.
alloradúra , nf Sinonimi e contrari alloronzu Etimo srd.
alloràe, allorài, alloràre , vrb Definizione acapiare cun is loros su giuale a is boes; nau in cobertantza, pigare o portare a ccn. coment'e acapiau, acapiare o pònnere impare / istare o èssere a s'allora allora = fendi e sentz’e fai, perdendi tempus Sinonimi e contrari prèndhere / ingannare Frasi su massaju allorat sos boes 2. si est alloradu cun zente mala ◊ cussu si at alloradu ambas sorres e como las gighet finas a bufare 3. a s'allora allora mi ch'est passada sa die! (G.Ruju)◊ a ndh'as de s'allora allora!… Etimo srd.
allordigài allodrigài
alloredhài , vrb rfl Definizione
bestire a s'abbunzina, a improdhu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se fringuer,
se nipper
Inglese
to dress up slovenly
Spagnolo
vestirse mal
Italiano
vestirsi in mòdo pòco elegante
Tedesco
sich schlecht anziehen.