cuíntu , agt, nm Definizione
su de chimbe de una filera ordinada; foedhandho de sa parte de una cosa, su chimbunu
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
cinquième
Inglese
fifth
Spagnolo
quinto
Italiano
quinto
Tedesco
fünfte.
cuinzólu coignólu
cuitàle coidàle
cuitàre coidài
cuitàre 1 chidàre
cuitàu coidàu
cuítu coítu
cuítza , nf Definizione its, culatzu, coitza, coatza? Frasi che l'at finia chilliàndhesi che musca presonera de s'aranzolu, annodada in cuitzas (iscritu: quizzas) d'una seda de tadharanu (P.Delussu).
cuizàre coigiàre
cujàda , nf Definizione su si abbasciare, su s'incrubare Sinonimi e contrari imbassiada Frasi ti pedo solamente sa cujada pro ndhe coglire su chi est semenadu Etimo srd.
cujàre crujàre
cúju , prn Definizione de calis?, de cali famíglia?, fillu/filla de chini? S'imperat cuncordau coment'e un'agt. pregontandho po ischire ite sambenau tenet, unu, fígiu de chie est Frasi cuju est, custu pitzinnu?, cuja est, custa pitzinna? cujos sunt, custos pitzinnos? ◊ bos soe agherandhe ma non soe sicura: cuja sezis? ◊ cuju ses, tue? Etimo ltn. cuius, -a.
cúju 1 crúju
cujubèra , nf Definizione su si cojuare Sinonimi e contrari afidu, bodas, cogiuognu, coja, cojànscia, cójuba, cojúbiu, isposognu, nunsas Terminologia scientifica vda Etimo srd.
cujubíu cojúbiu
culàciu colàciu
culàciu 1 cuàciu
culàciu 2 cuàtzu 1
culaciúdu , agt: culatzudu Definizione
chi portat culu mannu, nàdigas grussas
Sinonimi e contrari
culimannu,
culudu,
inculaciu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
fessu
Inglese
buttocked
Spagnolo
nalgudo
Italiano
naticuto
Tedesco
mit einem großen Gesäß.
culàrtziga cuàrtziga