rinfortzài, rinfortzàre refortzài
rinfríscu refríscu
rinfriscúmini , nm Definizione umidore, su èssere friscu de isciustura Frasi sa domu fiat pitica, prena de pretas, de topis, fragu de rinfriscúmini e iscuriosa (Z.Sanfilippo). Etimo srd.
rínga , nf Definizione arringarringa, ingestu chi si faet frigandho a grughe is pódhighes de inditare po giare tzacu a s'àteru Sinonimi e contrari drerre.
ringhèra renghèra
ringherài , vrb: arrengherai* Definizione pònnere a ringhera, fàere una ringhera Sinonimi e contrari acarrerai.
ringhièra renghèra
ringíre , vrb Definizione agguantare, sighire in su tempus, durare Sinonimi e contrari durai.
ringrasciaméntu , nm: arringratziamentu,
ringrassiamentu,
ringratziamentu Definizione
su arrengratziare, totu su chi si narat o faet a ccn. coment'e singiale de cumpraxéntzia po unu bene arreciu
Sinonimi e contrari
ammessedu,
arregràtzias
Frasi
sos sentidos meos e su ringratziamentu po sos cussizos de totus! ◊ dai parte de sos miraculados bi at prommissas, ringrassiamentos e riconnoschéntzia manna
Traduzioni
Francese
remerciement
Inglese
thanks
Spagnolo
agradecimiento
Italiano
ringraziaménto
Tedesco
Dank.
ringrasciàre rengrassiàre
ringrassiaméntu ringrasciaméntu
ringrassiàre, ringratziài rengrassiàre
ringratziaméntu ringrasciaméntu
ringratziàre, ringratziàri rengrassiàre
rinnàre regnài
rinnobàre rennovài
rinnóbu, rinnóvu rennóu
ríntzighes , avb Definizione èssere (sa cosa) a r. = a retentu, a míndhigu, a merghinzu, pagu pagu Sinonimi e contrari reséstiches Frasi cussos fuint tempos de fàmene, sa cosa de papare fuit a ríntzighes e nudha si che fuliaiat.
rintzòla , nf: lantzola Definizione genia de mata, no tanti manna, e frutu (upm) mannu cantu unu landhe, a corgiolu tostau, chiu tundhitu, incasciau in d-unu nasedhu chi s'istacat candho lompet Sinonimi e contrari naciola*, nucedha, odhana Terminologia scientifica frt, Corylus avellana.
rinúntzia renúntzia