arrabbiài , vrb: arrabbiare,
arraviare Definizione
su si pigare arrennegu, tzacu meda, pèrdere sa passiéntzia de mala manera
Sinonimi e contrari
abbetiae,
achibberare,
acroconai,
afutare,
airai,
allulluriai,
aorcare,
arragiolire,
arrannegai,
collobbiare,
inchibberare,
inchietae,
inchimerai,
infelai,
infuterare,
insutzuligai,
renignai
Frasi
no ti arràbbies pro ti nàrrere sa cosa! ◊ no ndi ballit sa pena de si arrabbiai!
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
se mettre en colère
Inglese
to rage
Spagnolo
enfadarse
Italiano
adirare,
arrabbiare
Tedesco
sich erzürnen.
arragiolíre , vrb: arrajolire,
arrazolire,
arrejolire Definizione
ingòllere s’arrajolu, sa maladia chi benit a is canes; arrennegare che cane arrajoladu
Sinonimi e contrari
arragiolare*
/
achibberare,
acroconai,
afutare,
airai,
arrabbiai,
arrannegai,
inchietae,
inchimerai,
infelai,
insutzuligai,
intziminire,
renignai
Frasi
dae atentu ca cussu cane est arrejolidu!
2.
candho li at nadu sa veridade si est arrazolidu
Traduzioni
Francese
se mettre en colère
Inglese
to rage
Spagnolo
padecer la rabia,
encolerizarse
Italiano
contrarre la ràbbia,
arrabbiarsi
Tedesco
sich die Tollwut zuziehen,
zornig werden.
arrannegài , vrb: arrennegai,
arrennegare Definizione
pigare (o fintzes giare) arrennegu, afuta, tzacu po cosas chi andhant in contràriu
Sinonimi e contrari
abruncudhí,
airai,
allulluriai,
inchestiare,
inchietae,
infrascai
/
abbetiae,
acroconai,
afutare,
aorcare,
arrabbiai,
arragiolire,
collobbiare,
inchimerai,
infelai,
infuterare,
insutzuligai,
renignai
Frasi
Luisicu si arrennegàt cun cudhu chi ci dh'iat iscutu in presoni e ndi dh'iat pigau is fillus ◊ no lu subéries ca si arrennegat! ◊ m'imputais unu dannu e mi narais a no mi arrennegai!…◊ su mere si fit arrennegadu cun sos teracos pro cosa chi non deviant fàghere
Etimo
spn.
renegar
Traduzioni
Francese
se mettre en colère
Inglese
to flare up
Spagnolo
encolerizarse
Italiano
infuriarsi,
sdegnarsi
Tedesco
wütend werden.
arringàre , vrb Definizione
fàere arrennegu, crepu, tzacu / arringa! arringa! = arrennega! arrennega!
Sinonimi e contrari
arranzare 1,
arraunzare,
arrinzare,
grujai,
morrugnare,
raganzare,
ranzidare
| ctr.
allegrare,
cuntentai
Traduzioni
Francese
se mettre en colère,
faire mal au cœur
Inglese
to make angry,
to madden
Spagnolo
irritarse
Italiano
adirare,
far ràbbia
Tedesco
zum Zorn reizen.
artzisàre , vrb Definizione
su si arrennegare, su si ofèndhere
Sinonimi e contrari
alvurare,
inchietae
Frasi
issu, solu a intèndhere cussu zistru, artzisau si est deretu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se mettre en colère,
se fâcher
Inglese
to lose one's temper
Spagnolo
enfadarse
Italiano
inalberarsi
Tedesco
sich aufbäumen.
assantàe, assantài , vrb: assentai,
assentare,
assentari Definizione
pònnere in assentu, cuncordare, pònnere bene; istare in assentu, cicios a s'assentada, firmos, pònnere sa conca apostu; nau de abba avolotada, pausare; fintzes iscríere, pònnere cosa iscrita in su paperi, passare a libbru, registrare / èssere pagu assentadu (nau de fémina, de ómine) = portai pagu giudítziu
Sinonimi e contrari
acabidae,
acampaniare,
acodomai,
acollocare,
adaretzai,
assebiai,
assentulae,
assetiai,
insabiai
/
arresentare,
firmai,
iscríere,
pònnere
/
pasare
| ctr.
isordulare,
avalotai
Frasi
in bratzos tuos mi assento che pitzinnu ◊ su pitzinnu sonnidu si ndh'est assentadu in coa mia ◊ assentare linna in su linnarzu, isterzu in sa piatera, imbóligos in s'iscàtula ◊ assento s'àinu a una preda pro mi che sere a cadhu ◊ Gesugristu, artziau a is celus, est assentau a sa dereta de Deus Babbu ◊ comenti est crésciu si est assentau, ma a piciochedhu fut unu dimóniu!
2.
assentadí ingunis! ◊ bufadí una limonada, si ti podit assentai s'istògumu ◊ brutu animale, ti fatzo bogare fogu dea nàrigas, chi no ti assentas! ◊ sant'Antoni at tocau su porcedhu e su porcedhu s'est assantau, ca fut faendho travessuras
3.
depit assentai is ungas de is manus ◊ Deus bos si dhu paghet: boso m'eis assentau sa famíglia! (R.Sardella)
4.
piga sa pinna e assentaidhoi "cincuanta"! ◊ so bénnidu pro dare cuerela: assentet die e mese! ◊ picinnas chi ascurtais, assentai custa lei! ◊ mi cheria assentare cudhas peràulas
5.
su binu in sa carrada si est assentau ◊ s'àcua trúvula boit posta a assentai
Etimo
ctl., spn.
assentar, asentar
Traduzioni
Francese
mettre en ordre
Inglese
to tidy up
Spagnolo
arreglar,
asentar
Italiano
méttere in órdine,
sistemare,
incolonnare
Tedesco
ordnen,
in Kolonnen schreiben.
avalorài , vrb: avalorare Definizione
betare o pònnere su prétziu, giare prus valore, importu, càrculu, pigare prus valore, prus capacidades
Sinonimi e contrari
| ctr.
ibbalorie
Modi di dire
csn:
a. is dannus = perissiare; avalorai sa fidi = crèschere, afortire sa fide (in Deus)
Frasi
cantu dh'ant avalorada cussa domu noa? ◊ su trabballu chi fait sa fémina in domu no est avalorau ◊ pitzinnu de virtude e de talentu, podiat sa famíglia avalorare ◊ sos poetas avalorant de onore sa Saldigna ◊ sa vena poética sua istesit avalorada dae s'ischire de pinna e de líteras
Traduzioni
Francese
mettre en valeur
Inglese
to appreciate
Spagnolo
valorar
Italiano
valutare,
valorizzare
Tedesco
schätzen,
aufwerten.
campaniàre 1 , vrb: acampaniare,
acampionare,
campianare,
campionare Definizione
pònnere bene, assentare sa cosa a manera de torrare totu giusta cun àteras, agiustare, istesiare o apartare po no giare ifadu o no tènnere dannu; nau de ccn., essire deghile, bellu, creschendho; pònnere de acórdiu
Sinonimi e contrari
adaretzai,
arremonire,
assantai,
cumpòniri,
frànghere
| ctr.
isordulare
Modi di dire
csn:
campiànadi! = trocidindi!, istrizi!; beni s'à… no campionas, no?! = (nendhe a s'àinu) a ti adderetas o nono?!, assèntadi, adderètadi!; campianàresi apare = pònneresi de acordu, arranzare una chistione; campianàreche a ccn. = collirechelu, bogarechelu dae su mundhu, bochírelu; campianare a ccn. = atèndiri, contivigiare; campiò!… = atentu, aundi ses passendi!; campaniare un'ofesa = chircare de si fàghere perdonare faghindhe carchi cosa de bonu, pònnere rimédiu a un'ofesa; no bi n'at unu chi campàniat su logu! = funt unu peus de s'àteru, no dhoi nd'at unu bonu
Frasi
apo campionadu sa linna pro la prèndhere a fasche ◊ si podent campaniare sas fadhinas cun sa tinta, in custa faina ◊ no campionat, no cudha màchina, ancora in s'àtera corsia bidindhe màchinas beníndheli de fronte?!
2.
campiònadi, cantu chi ses cun sas ancas istérridas chi no lassas logu! ◊ nos semus campaniados apare ◊ campiana cussa pedra ca nos betat! ◊ campiànadi, chi sunt currendhe sos cadhos! ◊ bi at piantas chi si las tocas paret chi ti timant e chi campionent e chi si doghent (M.Pira)◊ su mortu fit campionadu in su baule
3.
cussa zòvana si ch'est campaniada ◊ custu boe est bonu meda e campionat s'àteru ◊ custu zòvanu campionat sa famíllia: sos àteros no ndhe balent a nudha ◊ su pitzinnu paret feutzu: isperamos chi creschindhe campàniet!
4.
cantandhe bisonzat de ischire picare su filu, de ischire campianare candho s'arréjonu si cheret imbèrghere pro lu ghirare a tretos suos
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
mettre en ordre
Inglese
to arrange,
to tidy up,
to reconcile
Spagnolo
ordenar,
arreglar,
poner en orden
Italiano
ordinare,
méttere bène in órdine
Tedesco
aufräumen.
chirchinàre , vrb: crichinare Definizione
segare una parte pitica de is cosas in su sensu de sa largària faendhodhas prus curtzas
Sinonimi e contrari
acurtzai,
cercinae,
chertzinare,
ilmutzare,
incruciai,
secare
| ctr.
aciungi,
illonghiare
Frasi
su ferreri críchinat e aggualat sas ungras de sos boes, ferrèndhelos ◊ su póberu no at àteru aficu si no sa miserina zoronada e sempre chi la servit a su ricu benit sas piús boltas chirchinada (M.Murenu)
2.
intra a ballare coi chirchinada, como chi zughes sa munnedha noa!
Etimo
ltn.
circinare
Traduzioni
Francese
raccourcir,
mettre en lambeaux
Inglese
to tear to pieces,
to shorten
Spagnolo
acortar
Italiano
raccorciare,
sbrindellare
Tedesco
verkürzen,
zerfetzen.
collobbiàre , vrb Definizione
pigare o giare collóbbia, arrennegu, tzacu
Sinonimi e contrari
acroconai,
afutare,
airai,
arrabbiai,
arragiolire,
arrannegai,
inchietae,
inchimerai,
infelai,
infuterare,
insutzuligai,
intziminire,
renignai
Frasi
no mi collóbbies!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
s'indigner,
se mettre en colère
Inglese
to anger
Spagnolo
irritarse,
enfadarse
Italiano
sdegnarsi,
adirare
Tedesco
sich entrüsten,
sich erzürnen.
cumbinài, cumbinàre , vrb: cumminai,
cumminare Definizione
bènnere s'ocasione; andhare de acórdiu, èssere o pònnere de acórdiu in sa matessi idea, cuncordare cuntratandho po comporare e bèndhere; cuncordare una cosa cun s'àtera, fàere / ind. pres. cumbinat, cúmbinat
Sinonimi e contrari
acadessi,
acontèssere,
capitai,
costare 1,
cuncordai,
incapitae,
sucèdere
/
cuncodrai,
fàchere
| ctr.
iscumbinare,
iscuncordai
Frasi
est cumbinadu chi sa die at próidu ◊ si unu si bestit de billutu e gambales, est unu pastore, ateretantu cumbinat a chie est vestitu de pannu: est unu cusinu ◊ si bos cúmbinat de colare in carrela, intrade a domo!◊ est cumbinau totu apari coment'e s'amen pustis de su Babbunostu
2.
si cumbinamus bi lu còmporo! ◊ si nos cumbinamus, restamus unidos finas a morte ◊ e cumbinadu azis, pro cussu cómporu? ◊ goi no lu sighimus su cumone, tantu no cumbinamus prus ◊ si no cumbinant in su naturale, oe duos divórtziant!
3.
comente ti cumbinat issa pares una mammarosa! ◊ custas cosas tristas inue bi at festa no cumbinant! (Màsala)◊ ite ses cumminanno?
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
combiner,
arranger,
se mettre d'accord
Inglese
to combine,
to agree
Spagnolo
combinar
Italiano
combinare
Tedesco
zusammenstellen.
cumproàre, cumprobài, cumprobàre , vrb: cumprovai Definizione
iscumbatare, provare a bíere si una cosa est o coment'est, si est abberu, si arresurtat
Sinonimi e contrari
controbbare,
iscumproare,
proare
Frasi
lu cherzo cumproare a bídere si est abberu su chi narat! ◊ a sa banca bi sunt lómpidos sos cummissàrios pro cumproare sos contos ◊ già chi cumproadu ti apo, est finidu s'istimare! (G.L.Salis)◊ Gesugristu torrendi a biu at cumprobau sa Divinidadi sua
Etimo
spn., ctl.
comprobar, comprovar
Traduzioni
Francese
mettre à l'épreuve
Inglese
to put s.o. to the test
Spagnolo
poner a prueba,
demostrar
Italiano
méttere alla pròva,
dimostrare
Tedesco
auf die Probe stellen.
destrossài, destrossàre , vrb Definizione
fàere destrossa, fàere a orrugos, arruinare totu
Sinonimi e contrari
agigotare,
degogliai,
ifasciare,
isciasciai,
iscruncassare,
secare,
truncai
Frasi
destrossada est sa cadena de s'ómine cautivadu
Etimo
ctl., spn.
destrossar
Traduzioni
Francese
mettre en pièces,
massacre,
endommager
Inglese
to brake to pieces (to tear),
to damage heavily
Spagnolo
destrozar
Italiano
fare a pezzi,
scémpio,
disastrare
Tedesco
niedermetzeln.
dipaciàre , vrb: dispaciai,
dispaciare,
dispatzare Definizione
fàereche andhare o bogare sa gente; rfl. andharesindhe
Sinonimi e contrari
caciare,
disgagiai,
disocupai,
lissentziare
/
dispedire
| ctr.
acasagiai,
arrecire,
coglire
Frasi
dae cussu logu a tie ti ndhe dipàciant! ◊ serrat sa gianna e mi dispàciat ◊ che l'at dispaciadu ca no lu cheriat prus ◊ isse retzit a totugantos, no che dispàciat mai a nisciunus ◊ no dhos chelzo e che dhos dispatzo
2.
a sos operajos che los ant dispaciados dae sa fràbbica ca nachi la deviant serrare
3.
apenas si est dispatzau dae su parde est andhau cara a sa domo de sa fémina
Etimo
ctl., spn.
despatxar, despachar
Traduzioni
Francese
expulser,
mettre (dehors)
Inglese
to drive away
Spagnolo
alejar
Italiano
scacciare,
mandar via
Tedesco
verjagen,
vertreiben.
escecutàre , vrb: esecutai,
esecutare,
scecutai Definizione
fàere o pònnere in pràtiga un'órdine, nau mescamente in su sensu de su chi faet sa giustítzia candho a unu ndhe dhi leat sa cosa; pònnere a tréulu, burdellare su logu
Sinonimi e contrari
aprensionai,
imbargai,
issucutare,
istajire,
preare
Frasi
tocat a esecutai sa voluntadi de Deus ◊ faghe esecutare luego sa senténtzia!
Etimo
ctl., spn.
executar
Traduzioni
Francese
mettre sous séquestre
Inglese
to seize
Spagnolo
ejecutar
Italiano
staggire
Tedesco
beschlagnahmen.
imbargài, imbargàre , vrb: imbragai Definizione
leare sa cosa a unu comente faet sa giustítzia; impedire, no lassare fàere calecuna cosa, custrínghere cun sa fortza a fàere una cosa, a óbbrigu o fintzes èssere de istrobbu, pigare logu chi serbit po àteru
Sinonimi e contrari
aprensionai,
escecutare,
issucutare,
istajire,
preare
/
imbarratzare,
impiciai
Frasi
sa giustítzia dh'imbraghit! ◊ ant imbargau is alàscias a unu depidori ◊ "Si nd'ant imbargau is sacus de sa patata!" - tzerriàt una fémina, prangendi a sa disisperada
2.
imbragandedhus a innòi, cussus giòvunus, ca s'agiudant
3.
custos barduletes petzi nos imbargant su logu chentza cabu
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
mettre sous séquestre,
mettre l'embargo
Inglese
to seize,
to impose an embargo
Spagnolo
embargar
Italiano
sequestrare,
staggire,
pórre l'embargo
Tedesco
beschlagnahmen.
imbotàre , vrb: impotai Definizione
pònnere in is botos sa cosa de chistire
Etimo
ctl.
empotar
Traduzioni
Francese
mettre dans un pot
Inglese
to pot
Spagnolo
envasar
Italiano
méttere in vaso,
in baràttolo
Tedesco
in ein Gefäß tun.
incalancàre , vrb Definizione
pònnere in calecuna calanca; foedhandho de animales (sórighes, margianes, bobbois), cuare in sa cala, in sa calanca
Sinonimi e contrari
impelciare,
imprecolare,
incalare,
incolonconare,
ingarghilare,
intergare
/
abbuare,
atanai
| ctr.
essire,
bocare
2.
in catza at bidu pegos incalancados
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
mettre quelque chose dans une fissure
Inglese
to slip in
Spagnolo
meter algo en un agujero,
encavarse
Italiano
métter qlcs. déntro una fessura
Tedesco
etw. in einen Spalt stecken.
incalchetàre , vrb: incaschetare Definizione
incasciare o pònnere un’idea firma in conca, fintzes chentza de motivu
Sinonimi e contrari
incasciae
Frasi
si che l'at incaschetadu, como, ca depet fàghere gai, e no lu fúrrias prus dae s'idea sua!
Traduzioni
Francese
se mettre en tête
Inglese
to be fixed
Spagnolo
obstinarse
Italiano
fissarsi,
inculcare
Tedesco
eine fixe Idee haben.
incarrutzài , vrb rfl: incurrutzai Definizione
agiummai coment'e pònnere in su carru: pònnere, imbarare a pitzu de calecuna cosa
Sinonimi e contrari
acotzai,
arrambare,
arremai 1,
asubai,
imbarrigare
Frasi
dh'at incurrutzau a su muru ◊ no abarris sempri incarrutzau a mei: bai e gioga! ◊ incurrutzat sa conca apitzus de su coscinu, ma sonnu nudha ◊ at incurrutzau sa conca asuba de su codhu de s'amigu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
mettre un objet sur qqch
Inglese
to lay down
Spagnolo
poner encima de algo
Italiano
adagiare sópra
Tedesco
niederlegen.