inchighiridhàre , vrb Definizione artzare sa boghe, arteriare foedhandho Sinonimi e contrari achibberare, achighiristai, altivai, incaboniscai, inchibberare, inchighiristai Frasi s'inchighiridhat chi paret unu pudhitu gherriscu Etimo srd. Traduzioni Francese se mettre en colère Inglese to get enraged Spagnolo enfurecerse Italiano infuriarsi Tedesco wütend werden.

infelài , vrb Definizione pigare o giare fele, arrennegu meda, tzacu Sinonimi e contrari abbetiae, acroconai, afelonare, airai, arrabbiai, arragiolire, arrannegai, imbirdinare, inchietae, infelonae, infelonire, inferronai, renignai | ctr. allegrare, prexai Frasi seis narendindi, de tontesas, po mi acabbai de infelai, oi!…◊ a chini no faint infelai, pigadas a mandronia!… ◊ infelendi po is fillus seu, ca funt dimónius! Etimo srd. Traduzioni Francese se mettre en colère Inglese to get angry Spagnolo irritarse, enfadarse Italiano adirarsi Tedesco sich ärgern.

infuteràre , vrb Definizione pigare afuta, tzacu, arrennegare meda Sinonimi e contrari acroconai, afutare, airai, aorcare, arrabbiai, arragiolire, arrannegai, inchietae, inchimerai, infelai Etimo srd. Traduzioni Francese se mettre en colère Inglese to flare up Spagnolo enfurecerse Italiano infuriarsi Tedesco wütend werden.

intestài, intestàre , vrb Definizione fàere in paperi, pònnere una cosa in propriedade a númene de ccn.; prnl. fàere su tostorrudu, su perrigónchinu, abbetiare insistendho in s'idea sua chentza bòllere iscurtare s'àteru Sinonimi e contrari abbetiae, acorrochinare, aperrighinare Frasi li aiat intestadu unu libbereto in sa Posta e che li poniat sa paga donzi mese ◊ totu su chi seus alloghendi oi est intestau a su mundu de cras (F.Pischedda) 2. si est intestadu de no chèrrere manigare e no bi at àpidu médiu de lu cumbínchere! Traduzioni Francese mettre au nom (de), s'entêter Inglese to head Spagnolo poner a nombre de, obstinarse Italiano intestare Tedesco auf den Namen eintragen, sich versteifen.

intimài, intimàre , vrb Definizione mandhare, betare, fàere s'intima, proibbire, ordinare o ammeletzare calecuna o cun calecuna cosa Sinonimi e contrari impònnere Frasi sos bentos divididos totu si sunt unidos pro mi intimare gherra! (G.Congiu)◊ pariant fatèndhelu a dispetu su mi intimare gai sos muschetes! ◊ Gesús dh'iat intimau: Citidí e bessi luegu de cust'ómini! ◊ si ti devo cosa, intima, za che at cuntziliadore! Traduzioni Francese sommer (dr.), notifier, mettre en demeure Inglese to order, to warn Spagnolo intimar Italiano intimare, notificare, diffidare Tedesco zustellen, auffordern.

irbardellàre , vrb: isbardelliare, sbardellai Definizione bestire o portare male in pitzu su bestimentu, a coedha fora, ibbutonada o àteru Sinonimi e contrari irraghilare, isbrocare, ischígnere | ctr. chígnere 2. zughiat su sinu nudu, in foras de sa camisa isbardelliada ◊ su massaju est totu irbardellau Etimo itl. sbardellato Traduzioni Francese mettre en loques Inglese to tear to pieces Spagnolo desgarrar Italiano sbrindellare Tedesco zerfetzen.

irfrissuràre , vrb: isfressurare, isfrisciurai, isfrissurare, sfrisciurai Definizione bogare, segare sa frisciura de sa bentre de unu pegus pangau; in cobertantza e nau de gente, fàere css. cosa o ifortzu mannu po un'iscopu, po agiudare a unu Sinonimi e contrari irmatare / matanare, ischissimignare, smerai 2. su tzeracu totu sa die si fachiat a cantos irfrissurànnesi a travàgliu cràtiu ◊ si sunt isfressurados fatendhe inchinos a noranta grados! ◊ apas pascéntzia: no t'isfrissures! ◊ unu tempus sa laorera fit totu a fortza de bratzos, a s'isfrissura isfrissura cun sos boes Etimo srd. Traduzioni Francese se mettre en quattre pour qqn. Inglese to leave no stone unturned Spagnolo echar los hígados, desvivirse por Italiano farsi in quattro per qlc. o qls. Tedesco sich vierteilen.

isculimmerdàre , vrb: isculummerdare, sculumerdai Definizione isconciare prus che àteru una sociedade (de pastores, de isposos, de àteru); isconciare betandho totu a tréulu Sinonimi e contrari isconciare, isculai Etimo srd. Traduzioni Francese bouleverser, mettre sens dessus dessous Inglese to upset Spagnolo frustrar, malograr Italiano scombinare, méttere sottosópra Tedesco durcheinanderbringen.

isordulàre , vrb Definizione pònnere a tréulu una cosa giai bene posta, assentada Sinonimi e contrari isciasciai, iscordulare, iscunsertare, scuncodrai, suliertare, trauai | ctr. adaretzai, assantai, remonire 2. custa cosa est totu isordulada, nada goi, e no si cumprendhet! Traduzioni Francese mettre sens dessus dessous Inglese to upset Spagnolo trastornar Italiano scombussolare Tedesco in Aufruhr versetzen.

ispendhulàre , vrb Definizione èssere pendhe pendhe o orrúere segau a orrugos, nau de bestimentu iscorriau Traduzioni Francese mettre un tissu en lambeaux Inglese to hang in rags Spagnolo caer a jirones Italiano sbrendolare Tedesco in Fetzen herabhängen, in Fetzen herunterhängen.

ispetatzàre , vrb Definizione fàere a orrugos, segare a iscorriadura sa petza, un'animale pigau a móssigos Sinonimi e contrari ispagatzai, ispetolare, loriai Etimo srd. Traduzioni Francese mettre en pièces Inglese to tear to pieces Spagnolo despedazar Italiano sbranare Tedesco zerfleischen.

issucutàre , vrb Definizione su chi faet sa giustítzia candho a unu che dhi leat sa cosa chi tenet Sinonimi e contrari aprensionai, escecutare*, imbargai, istajire, preare Frasi apo a tímere chi mi ne issucutet s'arràmene de cogina!… Traduzioni Francese mettre sous séquestre, chambarder Inglese to seize, to turn upside down Spagnolo embargar, incautarse Italiano sequestrare, méttere a soqquadro Tedesco beschlagnahmen, durcheinanderbringen.

istancàre , vrb: istangai, istangare, stangai Definizione apuntedhare cun istanga (pruschetotu is gennas) Sinonimi e contrari istangonare Frasi cherias istanga forte pro t'istangare sa zanna Etimo srd. Traduzioni Francese mettre la barre, bâcler Inglese to bar Spagnolo trancar Italiano stangare Tedesco verrammeln.

manigiài, manigiàre , vrb: manitzare, manixai, manizare Definizione pigare o portare in manu cosa po si ndhe serbire, po dh'impreare, po fàere, ma fintzes solu impreare, nàrrere; rfl. moveresindhe, fàere in lestresa Sinonimi e contrari ammaunire, impleai, maniestare Modi di dire csn: manigiai sa terra = arare, triballare sa terra; isciri m. su telefoninu = ischire totu ite e comente si faghet cun su telèfono cellulare; manizàresi a ccn. = chircare de dhu cumbínchere fintzas a fàere su chi no est giustu o no andhat bene, currúmpere puru Frasi arendi manígiat s'arau bèni meda ◊ manitzaiat sa urvajola a sa tzeca, canno fit arrabbiatu ◊ no manizant sos fusiles, ma pagu tziviles etotu sunt! ◊ su pei chi si manígiat de prus po guidai sa màchina est su deretu ◊ is fuedhus chi prus manixaus funt in sardu 2. cussa est genti chi viàgiat, bandat a teatru, si bistit bèni: si bit ca manígiat dinai meda! ◊ a chini no est abbituau, a manixai dinai dhi donat a conca 3. si no mi manizo, sos puzones no mi lassant ua in binza! ◊ manízadi, già los bides continu tuca tuca, sos colvos a su tou!…◊ mi apu a irballiai, ma in mangasinu dhui manígiat topis! 4. sa terra no fiat istétia manixada in s'istadi e po cussu no boliat arriscai a ndi seminai meda Etimo itl. Traduzioni Francese manier, manipuler, manœuvrer, mettre tout son œuvre Inglese to use, to manipulate Spagnolo manejar Italiano maneggiare, manipolare, manovrare, adoperare Tedesco hantieren (herum), handhaben, gebrauchen.

míntere , vrb: míntiri Definizione totu is significaos de pònnere, imbarare, imbarrugare, lassare in d-unu logu, in d-unu tretu, apitzu de calecuna cosa, aintru; si narat fintzes in su sensu de fàere bènnere o intrare in corpus o in s'ànimu una fortza o unu sentidu / pps. míntidu, missu Sinonimi e contrari mintire, míssiri, pònnere | ctr. bocare, leai, picare Modi di dire csn: m. avriu = fàghere a timire meda; m. atropógliu = pesare burdellu, buluzu; m. briu, fortza = intrare brios, fortza; m. (laore) in ranu = fàghere ingranire Frasi cherzo chi mi mintas in parte de sos méritos tuos ◊ at fatu errore a che míntere tantos santos in d-una chéjia minore ◊ mintèndheche sa lana in su cannitu tesset aratzos ◊ míntemi in parte de sos milliones! ◊ míntere a modhe su linu in s'abba ◊ paret chi proat gustu a míntere su didu in sa ferida ◊ mentidí is carciones! ◊ mintimus manu a su tema de cantare 2. donzi forma de vita apunta a naschire li mintiat un'ispantu, unu ghiliore chi li fortzicaiat sos sentitos (A.Pau)◊ li at ammustradu su letu mintèndhelu in s'aposentu ◊ vinu bi cheret a bos míntere fortza! ◊ li aiat missu intro de su coro unu calore novu chi l'aiat prenata de isetos 3. Deus meu, mintidemilu in ranu custu laore! Etimo ltn. mittere Traduzioni Francese mettre Inglese to put Spagnolo poner, meter Italiano méttere Tedesco stellen (in piedi, verticale), legen ( orizzontale), stecken (infilare),

musicài , vrb: musicare Definizione cumpònnere o iscríere sa música; andhare a cantare sa serenada a is bagadias, sonare a tzarachia po festas, cójuas e àteru 2. is giòvunus funt essius a musicai is piciocas Traduzioni Francese mettre en musique Inglese to set to music Spagnolo poner en música Italiano musicare Tedesco in Musik setzen (um), vertonen.

odrinài , vrb: ordinai, ordinare Definizione pònnere in assentu, bene, in órdine, in régula, a régula; giare órdines, cumandhos, cosas a fàere; dimandhare cosa a comporare, cosa chi mandhant de aterue / ordinare sas vinzas = marrai, tzapare sas binzas; ordinare sas ortalíscias = surcare sos ortos pro los prenare Sinonimi e contrari assantai / pertzetare 2. custas meighinas mi las at ordinadas su dutore 3. amus ordinadu robba a nos fàghere bestimenta Etimo ltn. ordinare Traduzioni Francese mettre en ordre, prescrire Inglese to order Spagnolo ordenar, mandar Italiano ordinare, prescrìvere, richièdere Tedesco ordnen, in Ordnung bringen, befehlen, verschreiben, bestellen.

pòniri, pònnede, pònnere, pònni, pònniri , vrb Definizione lassare apostadamente in calecunu logu una cosa chi si portat in manos o chi faet a pigare, rfl. firmare, arreare in calecunu logu o tretu, in pitzu de àtera cosa; giare cosa a ccn. po un'iscopu; nau de unu trastu, bestimentu, dinare, tempus, impreare, fintzes ispaciare, pèrdere, ispèndhere, arriscare po iscummissa giogandho; naschire e crèschere a solu, nau de is erbas e matas chi faent chentza dhas semenare o prantare apostadamente, ma fintzes própriu semenare, prantare; foedhandho de animales, parare, pesare, contivigiare po chi crescant e getzant frutu; foedhandho de persona in cantu camminat, andhare, essire, lòmpere a ccn. logu (cun s’avb. che e pron. de 3ˆ p. genéricu dha)/ in poesia, inf. ponne; ger. ponendi, ponzendhe, ponindhe; ind. pres. 1ˆ p. sing. pòngiu, ponzo; cong. pres. 1ˆ p. sing.pòngia-ponza, 2ˆ p. sing. pòngias, 3ˆ p. sing. ponzat Sinonimi e contrari acollocare, aparai, arremai 1, dare, firmai, imbàtere, lòmpere, míntere, pòndhere / crèschere, semenai, piantare / aparagonare | ctr. bocare, leai, picare Modi di dire csn: pònnere chi… = fàghere un'ipótesi, supònnere; èssere postu de… = èssere destinu chi…, dipèndhere de sa sorte; pònneresi a… (vrb. inf.) = fàghere…, comintzare a fàghere (su chi narat custu vrb. inf.: pònneresi a caminare, a chircare, a ríere, ponnirisí a fuedhai, a fai, a castiai, e gai); pònnere aficu, cabu, imprastu a carchi cosa = isperai in ccn. cosa, andai avatu de una cosa po dha tènniri o po dha fai a doveri; pònnere in bula (nadu de cosas de manigare) = arrèsciri in su gúturu, èssiri malu a ingúrtiri; pònnere in s'istògomo (nau de cosas de papai) = digidiri cun dificurtadi, intèndiri su papai a pesu me in s'istògumu; pònnere sidi = fai bènniri bisóngiu de bufai, fai sidi; ponner boghes = tzerriai agiutóriu; ponner boghe = ghetai boxi, tzerriai su nòmini a ccn. me is domus, in logu aundi no s'iscít chi dhoi est su meri; pònnere sos canes ifatu a unu = betàreli o aunzàreli sos canes; pònniri in pei una cosa = cuncordare o fàghere una cosa; pònnere in pè a ccn. pro carchi cosa = circai s'agiudu, s'interessamentu de unu po ccn. chistioni; pònniri timoria a unu, pònnere pore = fàgherelu timire; pònnere abbitúdine = pigai (o fai pigai) s'abbitúdini, avesai, avesaisí; pònniri passus, ponnirisí in caminu = fàghere carchi tretu, comintzare a andhare; pònnere dolore = fai bènniri dolori; pònnere oriolu, pidinu = fai stai in pensamentu; pònnere ifatu, pònniri avatu de o a ccn.= andai avatu, pònniri menti, ascurtai a ccn., fintzas cúrriri avatu po iscúdiri o fai mali; pònnere apare cun… = aparagonare, fintzas betare a méschiu totu paris; pònniri una cosa cun un'àtera = cussideràrelas de su matessi valore; pònnere, pònniri a c. = callai a ciorbedhu, currèzeresi, essire zudissiosu, insabiai, cussentire; pònniri a brenti (nau de genti) = fàgheresi a brente manna; pònnere lardu (nau de animali, de genti) = ingrassai meda; pònnere peta (nau de animali) = crèschere meda, impurpire; pònnere unu númene = dare, detzidire unu númene pro ccn.; pònniri cantzoni = iscríere, imbentare una cantone pro ccn. o carchi cosa; pònneresi in mesu, imbia, in pinna = ponnirisí intremesu de duus o de duas cosas, ponnirisí ananti, fai ccn. cosa po fai abarrai in paxi genti certendi o a iscórriu, donai istrobbu e no lassai fai ccn. cosa; pònnere cosa in mesu = (fintzas) pònniri cosa aundi podit fai istrobbu; pònnere cosa a ccn. a fàghere (cómpitu, lessione, àteru) = dare cosa a fàghere; pònneresi mere (in o de carchi cosa) = impobidhaisindi, cunsideraisí meri; pònnere una cosa (es. bestimenta) a campu, a triballare = pigaidha po andai a campu, po trabballai; pònnere unu tantu a ccn. cosa, pònniri a stimu = betare unu prétziu, nàrrere cantu est, cantu pesat; pònniri pei in ccn. logu = intrare; pònneresi una cosa a coro = pigaisí ispédhiu mannu, dispraxeri meda; pònnere fragu = lassai o apicigai fragu, fai bessí cun fragu àtera cosa puru; pònnere bestimenta = bestirisí; pònnere a notu una cosa = fai a manera de dh'arregordai bèni; pònnere in líbberu = iscriri me in líbburu; pònnere manu a unu, a carchi cosa = ghetai manu, farrancas a ccn. po dhu iscudi, a ccn. cosa po dha fai; pònnere in sarbu = portai a logu o a tretu de èssiri foras de perígulu; pònnere lussu = comporai o bistiri cosas de valori meda; pònnere su tempus = nàrriri ita tempus fait; pònnere raighinas = ghetai o bogai arréxinis, barbas (nau de matas), no si ndi andai prus (nau de genti); pònniri asuta a ccn. = aprofitaresindhe, irfrutuàrelu, leàreli sa liertade; ponnirisí, pònniri una cosa in puntu = ammanitzare, assentare o remonire bene; pònnere in pregiudíssiu = pònnere in arriscos, in perígulu de àere dannu, de àere male; pònnere una chistione in ómines = fàghere a ómines, in d-unu pretu o diferéssia, fagher detzidire a ómines sàbios e capatzos chi no siant de una parte e ne de s'àtera; pònneresi sa cara chi… = nàrriri a faci manna chi…, pònneresi su botu, bogai faci a nàrriri ca… Frasi at postu una lítera in su cascionedhu ◊ su puzone si ponet in sas àrbures, in terra ◊ su seisei bolendhe istat a su pone pone ◊ s'abe si ponet in sos fiores chirchendhe mele ◊ Cíciu si ponit arrimau acanta a su lacu de s'acuasanta ◊ si at postu s'aràdiu in màchina, sa televisione in domo ◊ si benis a Sos Màrtires de Fonne as a istare inue ti apo a ponne! (Maloccu)◊ su mànigu si ponet in sos piatos in sa mesa ◊ su motore elétricu andhat si li pones sa currente ◊ at postu fogu a sa malesa ◊ pone cue cussa cosa ca no est tua! ◊ su pirastu cherfu ponet in bula ◊ cun coro impiberidu curret e faghet pònnere su maridu 2. bi apo postu una paja de iscarpas chirchendhe su dépidu a isse! ◊ pro sa festa cantu ponides? ◊ bois ponís su binu, nois su pane e su casu ◊ pro fàghere sa domo bi at postu ispesa manna ◊ cantu bi ponimus pro che assuprire a inie? ◊ cantu bi pones chi est comente naro deo? ◊ Fulanu, faghindhe cussu triballu, bi at postu sa vida ◊ seghendhe pedra bi at postu unu pódhighe: bi che lu ant tentu in mesu duas pedras mannas 3. in cussu logu bi ponet frenugu, in cudhu murta ◊ cuss'erba ponet in su solianu ◊ in su petzu chi ponzo trigu, ista seguru chi trigu bi ponet! ◊ in s'ortu ponimus basolu, moriscu, patata, birduras ◊ ponimus un'iscra a fae 4. si at postu pudhas e cunillos in su possessu 5. a nce pònnere in marina e in màrgine a pè ince boliat coràgiu ◊ imbucheit a cadhu e che la ponzeit in su tanchitu ◊ pro tirare in leva che l'at posta in Castedhu ◊ a che la pònnere in s'América bi cheret unu sensale! 6. a pònnere a tie cun a mie est a pònnere s'atarzu cun su ferru ◊ cussas sorres sunt diferentes meda: est a pònnere sa die cun su note! ◊ a pònnere a mie cun tegus est a pònnere a Roma cun Romana! 7. at postu boghes e bi at curtu zente, sinono l'aiant àpidu mortu ◊ "Eremitanu" si dh'iat postu Bobbore ◊ issu cras in custa domu si nci ponit meri (A.Garau)◊ ite tempus at postu sa televisione? ◊ innòi no nci ponit prus pei, cussu! ◊ bois ponni cussa bingixedha cun custa domu?! ◊ s'Istadu italianu est un'Istadu postu in pei prus de unu séculu fait (I.Ortu)◊ su babbu dh'at postu a castiai sa bíngia ◊ cussa criadura fit posta de mòrrere: ant fatu, ant fatu, e totu est istadu nudha! ◊ su pitzinnu no istudiaiat sas poesias chi li poniat su mastru ◊ si pones fatu a sos machines suos za ndhe bogas su cabbale!…◊ pone chi no siat gai comente pessas tue… ti agatas furcadu! ◊ no ti ponzas in pinna ca no bido nudha! ◊ cudhos duos si poniant sa cara chi non deviant pacare ◊ tene fide: as a bídere chi su pisedhu ponet a conca! Etimo ltn. ponere Traduzioni Francese mettre, poser, installer, allouer, donner Inglese to put (in), to assign, to put down Spagnolo poner, deponer, asignar Italiano méttere, pórre, depórre, posare, installare, assegnare Tedesco stellen, legen, ablegen, setzen, tragen (Kleidungen), geben (Geld), einsetzen, installieren, anweisen, erteilen, zuteilen.

salargiàre , vrb: assalarzare, salarjare, salarzare Definizione fàere mòvere, istesiare, cúrrere o fuire de mala manera pigandho a boghes o fintzes iscudendho, coment’e faendho assicare o tímere: si narat fintzes po cosa (dannu, ammeletzu, perígulu) chi ponet pistighíngiu forte, mannu, apretosu Sinonimi e contrari agegherai, assuidari, assulurgiare, isciuliai, ispabuciare, istrajare, istratallai, isvalostiare, surrullai, trambuscare, ussiare / grisai | ctr. achedare, asserenare, assussegai Frasi no salarzes sas berbeghes ca sunt próssimas e lis faghet male a cúrrere! ◊ a s'isparu su bestiàmine si est totu salarzadu ◊ ehi oe, si leo cussu fuste ti salarzo! ◊ salàrzache sas pudhas ca sunt bichendhe sos fiores! ◊ a sos furones los at salarzados e fuidos sunt rajendhe ◊ cussu dannu at salarzadu totu sa bidha 2. m'intendho su coro salarzadu: depet èssere cussu gafè chi apo bufadu Traduzioni Francese agiter, troubler, mettre en deroute Inglese to cause a turmoil Spagnolo alborotar, ahuyentar, dispersar Italiano subbugliare, esagitare, méttere in fòrte agitazióne, sgominare, sbaragliare Tedesco in Aufruhr versetzen, erschüttern, aufregen.

sciasciài, sciasciàri , vrb: isciasciai* Definizione fàere sa cosa a crantos ma coment'e a crepadura, a istrecadura, a orrughedhos piticos e a farinos Sinonimi e contrari destrui, idarrocai, ifàghere, ifasciare, isciusciai, isconciare, isordulare, sculai Frasi sa cosa tropu cota si sciàsciat ◊ is messajus marrant sas terra po sciasciai e iscirinai sa léura ◊ cussu est cument'a una cubidina: chi arruit si sciàsciat! ◊ chi pigu una pedra ti sciàsciu! ◊ tenit su carru totu sciasciau ◊ su lióngiu de is mànigas si sciàsciat in s'argiola Traduzioni Francese écraser, briser, mettre en pièces Inglese to shatter Spagnolo romper, destrozar Italiano sfasciare Tedesco zerbrechen, zertrümmern.

«« Cerca di nuovo