A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Legenda Incurtzaduras | Legenda Sìmbulos

cusínu cosínu

cusínu 1 , nm Definitzione maistu chi faet cosíngios Sinònimos e contràrios botinarju, caltzeraju, mastruiscarpas, sabbateri.

cusínzu cosígnu, cosíngiu

cusíre, cusíri cosíe

cússa cúrsa

cussacradúra , nf Definitzione su cunsacrare Ètimu srd.

cussacràre cunsagrài

cussarèdha , nf Definitzione iscurrentziadura, ladamíngiu chi si ndhe faet modhe modhe po calecuna neghe Sinònimos e contràrios alloina, cacaredha, iscurrensa, iscussina, iscussura 1, terchinzu Ètimu srd.

cússe , agt, prn: cussu Definitzione agt. e prn. (f. -a) impreau po inditare persona o cosa acanta (o fintzes solu pentzada coment'e acanta) a chie est ascurtandho, cosa chi at nau su chi est ascurtandho (a/c. sa forma cusse s'impreat solu coment'e prn. sing. de persona ómine, in camp. cussu dhu narant fintzes coment'e prn. in su sensu de issu/isse chentza valore de raportu cun chie est foedhandho o iscurtandho, solu de 3ˆ persona sing.); coment'e agt. si ponet sèmpere innanti de su nm. / a.c. sa forma fémina si narat coment'e pron. in su sensu de atzione, fata, cumportamentu Sinònimos e contràrios cdh. chissu / isce Maneras de nàrrere csn: in cussu, in cussa = in cussu mamentu, sughestantu; sighíreli cussa = abbetiai, sighiri a nàrriri o a fai segundu un'idea; dae cussu = pro curpa, neghe de cussu motivu, de cussa cosa o chistione; cussu o no cussu = chi siat neghe de cussa cosa o neghe de un'àtera, chi dipendhat (o siat dipesu) de una cosa o de un'àtera; cun totu cussu = mancari, fintzas si…; si est cussu… = si est gai… Frases a cuss'ómine deo lu connosco ◊ gi est pagu cussu lurdagu chi as fatu!…◊ cussa cosa chi mi as dadu no est bona ◊ cuss'àxina cota, ingunis, segandedha! 2. cussa est sa cosa giusta ◊ chie fit cussu chi as nadu? ◊ chini est cussa? ◊ custu est su meu, cussu su tou ◊ cussu no ti dexit, no ti arruit bèni ◊ cussu dhu naras tui: ma no est aici! ◊ cussu est a l'arruinare: no bi lu fetas! ◊ bidu l'as cussu chi est coladu? ◊ cusse si narat Antiocu, custe imbetze Antoni 3. in cussa fit passendhe una fémina, bellita, e sos ojos de sos betzos si la puntant atzesos ◊ fia sonniendhe a tie: in cussu mi ses in d-unu sinnu iscumparida! ◊ in cussu fit imbénnitu potente e irmenticatu si fit de sa raichina ◊ mamma mi fateit pònnere a pes a fogu in sa tziminea: in cussa, pro s’istrachidúdine e su caentu si mi allorigheit su sonnu 4. síghili cussa, tue, za andhat bene!…◊ eh, tue fae cussa, e as a bíere ca ti lassaus solu coment'e unu cane! ◊ traitore, no creia mai chi mi faghias cussa! 5. cussu o no cussu, ndhe at collidu maladia ◊ cun totu cussu, deo no benzo gai etotu cun tegus ◊ in cue no rispetant s'anzenu e dae cussu ndhe bochint e ndhe arrestant ◊ si est cussu, de custu votu no potzu trantziri Ètimu ltn. (ec)cu(m) + ipse, (ec)cu(m) + ipsum Tradutziones Frantzesu ce, cet, celui Ingresu this (man) Ispagnolu ese, ése, éste Italianu codésto, costui, tale, ciò (f. costèi, codesta, pl. costóro) Tedescu dieser.

cusseguéntzia cosseguéntzia

cussèlva cunsèlva

cussénsia consiéntzia

cussénsu cunsénsu

cussentiméntu , nm Definitzione su cussentire, su atuare a su male chi si faet, cumprèndhere chi andhat male e cambiare cumportamentu Frases no ndhe zughet de cussentimentu: li narant sa cosa ma sighit a fàghere su chi andhat male Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu repentir Ingresu reformation Ispagnolu arrepentimiento Italianu ravvediménto Tedescu Reue.

cussentíre cunsentíre

cusséntu cunséltu

cusséntzia consiéntzia

cussentziàre , vrb Definitzione fàere su cuscientziosu, iscurtare sa cusciéntzia Frases si no bos ndhe lu tirant pedhibedhi, cuss'arga de dinari, no bos cussentziades mai de lu dare! Ètimu srd.

cussentziósu cuscensiósu

cussèrba cunsèlva