collóbbia , nf Definitzione
s'arrennegu, su tzacu forte chi si provat po ccn. cosa o chistione chi dispraxet
Sinònimos e contràrios
annébbiu,
atédiu,
desdeni
Tradutziones
Frantzesu
colère,
indignation
Ingresu
anger
Ispagnolu
ira,
indignación
Italianu
ira,
sdégno
Tedescu
Empörung.
collobbiàre , vrb Definitzione
pigare o giare collóbbia, arrennegu, tzacu
Sinònimos e contràrios
acroconai,
afutare,
airai,
arrabbiai,
arragiolire,
arrannegai,
inchietae,
inchimerai,
infelai,
infuterare,
insutzuligai,
intziminire,
renignai
Frases
no mi collóbbies!
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
s'indigner,
se mettre en colère
Ingresu
to anger
Ispagnolu
irritarse,
enfadarse
Italianu
sdegnarsi,
adirare
Tedescu
sich entrüsten,
sich erzürnen.
corína , nf Definitzione
su naturale de una persona de èssere de bonumore o inchigia, nau fintzes in sensu de coràgiu / èssere de mala corina = de uta mala
Sinònimos e contràrios
índula,
iscarpentu,
uta
/
afuta,
aragoni,
arrenigna,
arrennegu,
bischiza,
bústica,
búzara,
crocone,
gormone,
grema,
mútria,
stacu,
studugu
/
cdh. curina
Frases
zente de corina, sos Sardos! ◊ no ti est mancada sa corina de facher mòrrere un'ómine valente!
Ètimu
itl.
corina
Tradutziones
Frantzesu
tempérament,
rage,
colère
Ingresu
anger
Ispagnolu
temperamento,
rabia
Italianu
temperaménto,
ràbbia
Tedescu
Temperament,
Wut.
crabinàda , nf Definitzione
briga chi si giaet a boghes e frastimos
Sinònimos e contràrios
acanarjada,
brigada
Frases
sos canes fint prontos a si alliare, si no fit istadu dae tia Giuannica chi si achereit giagarandhechelos a crabinadas
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
crise de colère,
invective
Ingresu
invective,
outburst
Ispagnolu
pelea a gritos
Italianu
invettiva,
sfuriata
Tedescu
Schmärede.
grèma , nf: gremma Definitzione
arrennegu chi unu si leat o chi dhi giaent: gremma est fintzes ispurgadura de bruncos, iscarràsciu, ispudu
Sinònimos e contràrios
afuta,
aragoni,
arrennegu,
bischiza,
bústica,
búzara,
cardedha,
crocone,
gormone,
stacu,
studugu
/
istarràsciu,
salchedha
Ètimu
ctl.
cremarse
Tradutziones
Frantzesu
rage,
colère
Ingresu
rage
Ispagnolu
rabia
Italianu
ràbbia
Tedescu
Ärger.
inchietèsa , nf Definitzione
su èssere inchietos
Sinònimos e contràrios
annébbiu,
arrennegu,
atédiu,
inchietori
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
colère
Ingresu
anger
Ispagnolu
ira
Italianu
ira
Tedescu
Zorn.
inchighiridhàre , vrb Definitzione
artzare sa boghe, arteriare foedhandho
Sinònimos e contràrios
achibberare,
achighiristai,
altivai,
incaboniscai,
inchibberare,
inchighiristai
Frases
s'inchighiridhat chi paret unu pudhitu gherriscu
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
se mettre en colère
Ingresu
to get enraged
Ispagnolu
enfurecerse
Italianu
infuriarsi
Tedescu
wütend werden.
infelài , vrb Definitzione
pigare o giare fele, arrennegu meda, tzacu
Sinònimos e contràrios
abbetiae,
acroconai,
afelonare,
airai,
arrabbiai,
arragiolire,
arrannegai,
imbirdinare,
inchietae,
infelonae,
infelonire,
inferronai,
renignai
| ctr.
allegrare,
prexai
Frases
seis narendindi, de tontesas, po mi acabbai de infelai, oi!…◊ a chini no faint infelai, pigadas a mandronia!… ◊ infelendi po is fillus seu, ca funt dimónius!
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
se mettre en colère
Ingresu
to get angry
Ispagnolu
irritarse,
enfadarse
Italianu
adirarsi
Tedescu
sich ärgern.
infuteràre , vrb Definitzione
pigare afuta, tzacu, arrennegare meda
Sinònimos e contràrios
acroconai,
afutare,
airai,
aorcare,
arrabbiai,
arragiolire,
arrannegai,
inchietae,
inchimerai,
infelai
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
se mettre en colère
Ingresu
to flare up
Ispagnolu
enfurecerse
Italianu
infuriarsi
Tedescu
wütend werden.
irfocàre , vrb: irfogare,
isfogai,
sfogai Definitzione
iscapare, lassare andhare, essire comente faet calecuna cosa coment'e poderada, traténnia a fortza (dolore, maladia, arrennegu o àteru), nau fintzes in su sensu de àere allébiu
Sinònimos e contràrios
isciogai
Tradutziones
Frantzesu
épancher sa douleur,
exaler sa colère,
éclater
Ingresu
to vent
Ispagnolu
desahogar
Italianu
sfogare
Tedescu
ablassen.
nechidàde , nf Definitzione
su èssere primmau, inchietu, nechidau
Sinònimos e contràrios
alteriu,
annicadura,
arrennegu,
nechidonzu
| ctr.
allegria,
cuntentesa,
prégiu
Frases
pro si tòdhere sa nechidade cust'ómine pesat una boche e si la cantat ◊ no podies fughire a sa nechidade de Deus! ◊ apo passau mementos de nechidade e de arrebbentu
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
colère
Ingresu
anger
Ispagnolu
cólera
Italianu
còllera
Tedescu
Ärger,
Wut,
Zorn.