Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

balminàre , vrb: bamminare, barminare, bramminare Definitzione trebballare sa lana bogandhodha de pare a manera de dha pòdere filare; in cobertantza, trummentare, malatratare, istrecare Sinònimos e contràrios carminai*, irgardare, isgraminare, isparpedhare, laminare Frases si l'at leada issa sa bataria de balminare sa lana e isòlvere sas tritzas trofijadas de su crine ◊ deviant bamminare e filare sa lana e su linu Tradutziones Frantzesu carder Ingresu to card Ispagnolu cardar Italianu scardassare Tedescu kratzen.

càlta , nf: carta, cata 2 Definitzione paperi iscritu de documentu, lei o àteru (fintzes cuntratu); genia de cartonedhu a figuras e a números po giogare, po cricare de ingertare su benidore, po fàere fatúgios (min. cartita); paperi chi cun síngias, línias, colores e símbulos rapresentat o figurat su logu (terra, mare); su pl., is bandheras de crésia (de santos, de sócios) chi si ingollent po fàere sa crufessone / Carta de Logu = is leis de su Regnu de Arborea chi at postu innantis Marianu IV e apustis Leonora a úrtimos de su 1300 (fortzis su 1392); c. de identidade = documentu chi giaet s’autoridade púbbrica cun totu is piessignos e sa fotografia chi distinghent a unu Sinònimos e contràrios dochimentu / cartina 1 / ghione Maneras de nàrrere csn: is mertzas de is cartas sunt: orus, cupas, bastus e ispadas; pònnere sas cartas (in crésia)= fàghere sas prubbicatas, avisu chi duos si depent isposare; fàghere, meschiare, minare, giogulare, cupare o irgupare, dare o betare sas cartas; fàghere sas cartas a unu (su chi faint is brúscius)= ghetai e lígiri is cartas po biri su chi narant de su tempus benideru de unu o po isciri àteru; èssiri a carta pérdia = a barca pérdia, in dificurtade manna de no ndhe pòdere essire; bia sa carta mabi tallada… = bida sa capa male sestada… bidindhe sa cosa andhendhe própiu male…; servire a carta = fàghere unu cuntratu pro dóighi annos (a c. intrea) a serbire cun ccn.; fai carta = obbrigàresi cun iscritura; fàghere a sas primas bàtoro cartas = brigare deretu, èssere letranghigurtzu, learesila pro nudha, chèrrerendhe s'iscusa pro brigare Frases sa carta mia cantat in cannedhu ◊ sa Carta de Logu est unu monumentu de sa tzivilidade sarda ◊ de una cosa de nudha ndi at fatu una carta norara! ◊ pro sa nàschida de su pitzinnu apo frimmadu sas cartas in Comunu 2. sos betzos sunt gioghendhe a caltas ◊ est gioghendi a cartas cun is amigus ◊ lassadhu andai in cartas de dimóniu! ◊ sa majarza li at fatu sas cartas a bídere si aiat fortuna 3. is féminas funt andendi a pigai is cartas po bessí in prucessioni 4. navighendhe velotze che galera no fit bisonzu de zugher sa carta 5. pariat a carta pérdia, candu si est ammaladiau ◊ candu a s'improvisu nd'est essiu Gesús, is Fariseus si funt bius a carta pérdia 6. una parte de sos ómines suos fint teracos a carta intrea pro dóighi annos Sambenados e Provèrbios smb: Carta Ètimu itl. Tradutziones Frantzesu papier, carte Ingresu paper, card Ispagnolu papel, carta Italianu carta Tedescu Dokumente, Karte.

carminài, carminàre , vrb: craminai, craminare, craminari, garminare Definitzione ispilusare, bogare de pare sa lana po dh'aprontare a dha filare: foedhandho de banitas, serbit po dhas fàere prus modhes, candho sa lana (o crinu) est abbatilada o no totue parívile a fortza de dhue crocare Sinònimos e contràrios acramiai, balminare, irgardare, isgraminare, isparpedhare, laminare Frases candu is matalafus funta de crinu tocàt a dhus craminai assumancu una borta a s'annu 2. po fàere su nènnere s’isterret unu pratu cun lana infusta e in pitu dhue ponent lentixa, trigu, biada, órgiu, tres cígiris e s’imbúsciat cun lana craminà Ètimu ltn. carminare Tradutziones Frantzesu carder Ingresu to card Ispagnolu cardar, escarmenar Italianu scardassare Tedescu kratzen.

garminàre , vrb: carminai*, graminare Definitzione petenare sa lana po dha trebballare, aprontandhodha po dha filare; pigare in manu ccn. cosa, cunsiderare una chistione a fine po dha cumprèndhere bene Sinònimos e contràrios acramiai, balminare, graminigai, irgardare, isgraminare, isparpedhare / manigiai Frases candho at nibau, nos semus postas a graminare sa lana ca no fachiat a issire ◊ si ndhe cheres graminare de lana como za ti ndhe ant dau! ◊ fimus garminandhe ma, invetzes de s'ispertare, sa lana si abbulutziaiat 2. su cuntzetu si l'est graminandhe bene ◊ los apo intesos graminandhe sas lanas de sa vita ◊ istas graminendhe oras intreas sas piaes chi ferint custa terra (F.Columbu) Tradutziones Frantzesu carder Ingresu to card Ispagnolu cardar Italianu scardassare Tedescu kratzen.

irgàrda , nf, nm: iscardu, isgarda, isgardu Definitzione genia de pètene mannu a corros longos de ferru, unchinaos, po pilisare o petenare su linu, sa lana Sinònimos e contràrios cardalana, cardu 2, isperpedhu, ispinatzu 2 Terminologia iscientìfica ans Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu carde Ingresu card Ispagnolu carda Italianu scardasso Tedescu Kratze.

irgardàre , vrb Definitzione coment'e petenare sa lana po dha limpiare; iscabbúllere de ccn. cosa Sinònimos e contràrios balminare, carminai, iscabbúllere, isgraminare, isparpedhare, laminare 2. chentza abbocaos, comente si tiat pòdere irgardare cussu pacubene? ◊ commo dae cue a s'irgardare bi cheret: tzertu chi colant in rodas malas! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu carder Ingresu to card Ispagnolu cardar Italianu cardare Tedescu hecheln.

ischèda , nf Definitzione paperi, carta cun totu is datos chi pertocant a ccn. o ccn. cosa; fógliu chi donant in is ségios eletorales po iscríere su votu; fintzes sa cosa iscrita in su sensu de nova, cosa chi si faet ischire o chi si narat: in custu sensu si narat pruschetotu isceda 2. in s'ischeda s'iscriet unu sinnale craru dendhe su votu 3. chie mandhadu ti at a inoghe cun tale vile ischeda? Ètimu itl. Tradutziones Frantzesu fiche Ingresu card Ispagnolu ficha Italianu schèda Tedescu Karteikarte.

ischedàre , vrb Definitzione cumpilare, iscríere is ischedas, arregòllere cantu prus iscedas si podet apitzu de ccn. o de ccn. cosa Tradutziones Frantzesu ficher Ingresu to card index Ispagnolu fichar Italianu schedare Tedescu verzetteln.

isparpedhàre , vrb: isperpedhare Definitzione bogare de pare sa lana tibbia meda; foedhandho, cricare o cunsiderare totu bene a fine a fine una chistione, fintzes arrennèscere a nàrrere, a bogare foedhu (iscapai a fuedhu, nau de is pipios) Sinònimos e contràrios balminare, carminai, irgardare, isgraminare, laminare / ispeltare, spetedhai 2. no resessit a isperpedhare paràgula dae s'assustru, de sa birgonza ◊ ite de isperpedhare già n'acatat, cussu, in dontzi cosa! Tradutziones Frantzesu carder Ingresu to card Ispagnolu cardar Italianu cardare Tedescu hecheln.

òros , nm pl: òrus Definitzione unu de is sinnos de is cartas de giogare, orrúbiu, a bàtoro puntas / aguantadí a òrus! = zoga bene sos oros!; mataoros = su re de oros Frases apo fatu lillu e primera e ses puntos de oros Ètimu ctl., spn. Tradutziones Frantzesu carreau dans les cartes à jouer Ingresu denari (the italian suit card corresponding to diamonds) Ispagnolu oros (palo de la baraja) Italianu danari Tedescu Schelle, Karo.