acatarràdu , pps, agt: acatarrau,
aggatarrau Definitzione
de acatarrare; chi at ingortu arremadiu
Sinònimos e contràrios
arrasfriau,
arremadiau,
arrumatu,
remadu
/
sarragau,
scanniu
Frases
seo acatarradu de mala zenia
2.
tue no ses sugeta a maladia, ma pares che a mie acatarrada (B.Mureddu)
3.
portat una boxi de tromboni acatarrau
Tradutziones
Frantzesu
enrhumé
Ingresu
to have a cold
Ispagnolu
constipado,
resfriado
Italianu
raffreddato
Tedescu
erkältet.
acostumài , vrb: acostumare,
costumai Definitzione
tènnere o àere a parusu, àere s'abbitúdine, s’avesu; giare bonas abbitúdines
Sinònimos e contràrios
abbetuare,
abesare,
acomunai,
arranguai,
imbisciare,
ingustai,
parusare
Frases
a dí de oi unu tempus acostumaiaus a fai cancuna sciampita puru! ◊ cussu no acostumat a abarrai a giru ◊ dh'apo pretzetadu chi no si atrameset de mi ne torrare a parte de manzanu comente acostumat issu (Z.Porcu)◊ dèu acostumu pagu a fuedhai ananti de genti meda
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
avoir coutume,
être coutumier
Ingresu
to accustom,
to have in use
Ispagnolu
acostumbrar
Italianu
costumare,
avére in uso,
èsser sòliti fare,
solére
Tedescu
gewohnt sein.
acumbeniàre , vrb: cumbeniare Definitzione
pònnere is cumbénias, is comodidades, mescamente in sa domo
Sinònimos e contràrios
acumbenentziare
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
doter un appartement de tous les conforts
Ingresu
to have,
to provide oneself
Ispagnolu
regalarse comodidades
Italianu
avére o provvedérsi di tutte le comodità
Tedescu
mit allem Komfort versehen.
àere , vrb: ai,
àiri 1,
ari 1 Definitzione
vrb. chi inditat possessu (po àere acanta/acurtzu o in dossu si narat gíghere/zúghere o portai/ portare e var.: dhu portu in buciaca, lu zuto inoghe); s'impreat coment'e vrb. aus. po fàere su tempus cumpostu de is vrb. ativos transitivos, ma fintzes de vrb. intransitivos, mescamente de totu cudhos chi inditant tempus (es. at imbatiadu, at próidu, at iscurigadu, at niadu); impreu distintu est su de serbire po fàere is bvrb. de tempus bnd. de totu is vrb. (apo a èssere, apu a fai, apo a bíere, apo a nàrrere); si ponet a su postu de èssere candho su sugetu est unu partitivu (e deosi sèmpere nm. chentza art.) o est unu calesisiat, indeterminau (es. b'at pane, b'at zente, b'at logu, b'at linna, cosa b'at?, chie b'at?, dhoi at un'ómini, dhue at calecunu chi no connòsciu, dhue at cosa de fàere; sinono: bi est su pane, bi est sa zente, bi est su logu, bi est sa linna, sa cosa b'est, bi est babbu, dhoi est Efisinu, dhu’est custa cosa de fàere); a/c.: in is domandhas chi bolent s’arresposta Emmo/eja o Nono, impreau coment'e ausíliu de àteru vrb. si ponet apustis de custu: fatu azis?, acabbau eus?, bidu as?, próidu at?, coitadu ant? / ind. pres. 1ˆ p. pl. aus, amus; ind. imp. 1ˆ p. sing. avio, 1ˆ p. pl. aviamus, abamus, aemus, 2ˆ p. pl. abazes, 1ˆ p. sing. dèu ei, emu; passau: 1ˆ p. sing. apei, apesi, 2ˆ p. sing. aisti, apesti, 3ˆ p. sing. apeit, apesit, 1ˆ p. pl. apemus, apéimus, apésimus, 2ˆ p. pl. apezis, 3ˆ p. pl. apeint, apesint; cong. pres. 1ˆ p. sing. epa, 1ˆ p. pl. epemus, 2ˆ p. pl. apetas, epedas; ger. aendhe, aindhe, apendhe, apenne, apenno (ma si narat meda in parte sua su ger. de tènnere: tenzendhe, tenindhe); pps. àpidu (fintzes po agatadu), tentu (de tènnere)
Sinònimos e contràrios
tènnere
/
gíghere,
poltare
Maneras de nàrrere
csn:
b'àere, no b'àere meda a fàghere carchi cosa = chèrrere, no chèrrere tempus meda; aeresila = irfrancaresila, colaresichela gai chentza dannu, chentza deper fàghere nudha, sarbaresila (si narat mescas a su passadu: si l'at àpida); si as de fàghere (nadu a mineta, avertimentu) = si própiu ti la cheres buscare…
Frases
ite as, oe, chi ses primmadu? ◊ cantas berbeghes azis? ◊ dinari meda no ndh'apo ◊ cantos annos as? ◊ at cumintzau a zubilare chene chi deo aèrepo cumpresu sa resone ◊ no bi cheriat a neunu pro timoria de l'istrobbare ◊ sos teracos, puru apenne unu pagu de paura, no si permitiant de la tocare
2.
custu l'at mortu, custu l'at uscradu ◊ intradu che l'at e dadu l'at a chenare ◊ a pagu a pagu aus torrau a camminai ◊ giogadu at e példidu at! ◊ at bófiu de aici e aici eus fatu ◊ eus acabbau ◊ dhi pariat de ari bíviu sèmpiri gosi ◊ si ti ndhe fisti abbizadu ndhe aisti leadu sa sua!
3.
èssere: - chie b'aiat? ◊ in custa piatza nche at unu putu ◊ in sa festa dhue aiat zente meda ◊ ndi pigas istrepus cantus dhui at ◊ in su monte de Gonare bi at una sirena…◊ àsiu aia, dego, de zubilare: tziu Luisi no s'aiat in locu (G.Piga)◊ nos tocat de andhare mesu nudos: cosa chi no si aviat bidu mai! (T.Ziranu)◊ innui at arralla at genti ◊ dhoi at unu niu de espis rabiosas ◊ bi at unu in mesus vostru chi non connoschites
4.
ajó, meda b'as?! ◊ ispetade za b'apo pagu: apo bell'e fatu!
5.
pro como si l'at àpita! ◊ est unu de sos pacos tirrinos chi si l'ant àpita dae sa "Letze de sas crujuras"
6.
si as de fàghere lassa sa zanna abberta, si bi podet intrare animale a sa domo!…
Sambenados e Provèrbios
prb:
chie no at no est
Ètimu
ltn.
habere
Tradutziones
Frantzesu
avoir,
y avoir
Ingresu
to have
Ispagnolu
haber
Italianu
avére
Tedescu
haben.
agurtíre , vrb: aortie,
aortire,
aortiri,
aultire,
aurtire,
aurtiri,
austire,
ortiri Definitzione
si narat de is animales, candho ndhe faent su fedu chentza lómpiu, e fintzes de erbas (laores) chi no cumprint bene su granu; foedhandho cun tzacu si narat a chie no tenet passiéntzia e bolet calecuna cosa impresse (coment'e chi tèngiat cosa chi no faet a tratènnere)
Sinònimos e contràrios
abbortai,
antiri,
istrumai
/
astenare
| ctr.
achiare,
cumprire
Frases
custa berbeghe si est aurtida, cussos fiados si sunt aurtidos
2.
no ti as a aurtire, no, si isetas unu pagu?!…◊ aurtindhe ti ses?… iseta!◊ dhus depes acumpangiai tui?… a bias no s'aortant!
Ètimu
ltn.
abortire
Tradutziones
Frantzesu
avorter
Ingresu
to have a miscarriage
Ispagnolu
abortar
Italianu
abortire
Tedescu
abortieren.
ammediài 1 , vrb: ammeriai,
ammeriare,
mediai* Definitzione
fàere su meigama, su meriedhu, abbarrare in s'umbra (nau pruschetotu de su bestiàmene) in tempus de basca
Sinònimos e contràrios
acamai,
meliagrare
Frases
sas belveghes fint ameriadas in sa corte ◊ is brebeis ammeriendi fiant cun sa conca una asuta de sa brenti de s'àtera ◊ ammério sa chedha in s'umbra de s'úmbulu ◊ daghi fiant ammeriandhe, Loisedhu si che fiat bénniu a inue fiaus noso
2.
arrumbullànt sentza de assébiu cumment'e unu crabu macu chi no iscít anchi ammediai!
Tradutziones
Frantzesu
faire la sieste,
rester dans l'ombre
Ingresu
to have a siesta,
to stay in the shadow
Ispagnolu
sestear
Italianu
meriggiare,
stare all'ómbra
Tedescu
im Schatten Mittagsruhe halten.
ammuntàre 1 , vrb: ammutai 1,
ammutare Definitzione
fàere sonnos lègios, sufrire pesadíglia
Frases
l'ant ammuntadu, dh'ant ammutau ◊ mi ndi seu iscidau totu atzicau ca m'iant ammutau in su sonnu (S.A.Spano)
2.
candho che apo bidu su pitzinnu subra de campanile mi est ammuntadu su coro!
Tradutziones
Frantzesu
faire des cauchemars
Ingresu
to have nightmares
Ispagnolu
tener una pesadilla
Italianu
avére,
destare ìncubi
Tedescu
Alpdrücken haben.
apiliàre , vrb rfl: apilliare Definitzione
bènnere su disígiu, pigare a disígiu, disigiare forte, pedire ccn. cosa (o fintzes gente, agiudu) chi s'iat a bòllere; fintzes atacare, andhare o cúrrere aifatu po cracare
Sinònimos e contràrios
apeliai
Frases
si est apilliadu a li dare cosa ◊ sos fizos si sunt apiliados a sa mama ◊ sa ulturina si est apiliada a su mortorzu ◊ ite balet cust'umanu apiliare sentza ischire pro pòdere isperare si avreschet un'àteru manzanu? (G.A.Salis)◊ a sos carvonajos si apillieit a li dare su carvone ◊ so apilliadu a erba ◊ ti ses apilliadu a una castigada: no agataias una fémina menzus?!
2.
donzi borta chi bogo a pizu carchi faina paret chi si mi apíliet su malejanu ◊ si li sunt apilliados sos canes che dimónios
Ètimu
itl.
appigliare
Tradutziones
Frantzesu
désirer ardemment
Ingresu
to have a strong wish,
to ask insistently
Ispagnolu
anhelar,
pedir con insistencia
Italianu
avére fòrte desidèrio,
chièdere con insistènza
Tedescu
wünschen,
eindringlich bitten.
arretàe , vrb: arretare,
arretai,
retai Definitzione
nau de sa natura de su mascu, su si fàere tostada, chíbbera, tètera
Sinònimos e contràrios
arrintzonare,
arritzare
Frases
cussu est ómine chi no arretat ◊ est arretendhe, comente at bidu féminas
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
être en érection
Ingresu
to have the erection,
to be in erection
Ispagnolu
tener una erección
Italianu
avére l'erezióne,
èssere in erezióne
Tedescu
in Erektion sein.
ciúghere , vrb: giúchere,
zúchere Definitzione
prus che àteru, pigare o portare in dossu, in sa carena, o apresu meda, siat foedhandho de gente, siat de animales o cosas / ger. ciughindhe
Sinònimos e contràrios
batire,
batúchere,
bíghere,
dúcere*,
gíchere,
leai,
poltare
/
cadhicare,
futire
| ctr.
lassai
Frases
su coro tue lu ciughes de granitu! ◊ sa pudhedra la ciughia in giru ◊ a minore, mi che aiant ciutu fena a su méigu de sos pisedhos ca no manigaia
Tradutziones
Frantzesu
avoir sur soi
Ingresu
to have something on
Ispagnolu
llevar
Italianu
portare addòsso,
avére con sé
Tedescu
tragen.
dèpere , vrb: depi,
dèpiri,
dèvere,
tèpere Definitzione
tènnere o àere s'óbbrigu, o su bisóngiu, sa presse o s'apretu de calecuna cosa: s'impreat meda po cambiare unu pagu su significau de is àteros verbos; èssere in dépidu; si narat fintzes po inditare cosa pagu segura, chi si pentzat po calecunu motivu ma no s'ischit a seguru (s'impreat cun àere, èssere, e su pps. de àteru vrb.) e fintzes po fàere unu tempus benidore de su vrb. de modu infiniu chi acumpàngiat in sa forma des, tes; a sa campidanesa dhu manígiant, prus che àteru is poetas, fintzes in su sensu de pòdere / pps. dépidu, dépiu; ger. dependhe, dependho, depindhe; formas diferentes de dèpere: ind. pres. tue des, isse det, nois demus, bois dezis, issos dent
Sinònimos e contràrios
gèpere
Frases
depo andhare como, ca sinono si che faghet tardu ◊ depis fai a manera chi is contus torrint totus ◊ tocai, ita mi depeis narri?! ◊ chi ti piagat o nono, custa est cosa chi as a deper fàghere tue ◊ carei carei, ma su chi depis no dhu fais etotu! ◊ solu deves pensare chi de me no ti deves burulare! ◊ aiant dévitu cantare donzi dominica
2.
su chi ti ndhe apo leadu de butega ti lu depo totu ◊ cosa ti depo, chi mancu mi faedhas?!
3.
sa pinna che la depo àere torrada a su logu sou, si no est inoghe ◊ custa faina la depet àere fata isse ◊ depent èssere andhados issos, beru? ◊ isse depet èssere inoche a fúrriu ◊ Mundhicu depet èssere fragandu cun calincuna picioca
4.
non tes àere fastizos e istrobbos (G.Ruju)◊ prima chi su pudhu cantet mi des negare, istanote!
5.
fiat un'isplendori meravigliosu e oras de gosu eus dépiu gustai
Sambenados e Provèrbios
prb:
chini timit cosa depit
Ètimu
ltn.
debere
Tradutziones
Frantzesu
devoir
Ingresu
must,
to have to,
to be obliged
Ispagnolu
deber,
tener que
Italianu
dovére
Tedescu
müssen,
sollen,
schuldig sein,
dürfen.
frussàre , vrb Definitzione
àere a meda, nau de dinare
Frases
lampu ca ndhe frussat de sodhu, cussu, est abberu! ◊ si no frussas dinari, segundhu su logu mancu intrare ti bi lassant!
Tradutziones
Frantzesu
disposer de l'argent
Ingresu
to have plenty of money
Ispagnolu
tener dinero
Italianu
dispórre,
avére danari
Tedescu
viel Geld haben.
giúchere , vrb: ciúghere,
giúghere,
zúchere Definitzione
prus che àteru, portare o àere cosa in dossu, in sa carena, o acanta meda, o in posse, siat foedhandho de gente, siat de animales o cosas, fintzes solu in chistionu: si narat fintzes in su sensu de s'unione inter mascu e fémina / ger. giutendhe, pps. giutu; 1ˆ p. sing. ind. pres. giutzo
Sinònimos e contràrios
batire,
batúchere,
bíghere,
dúcere,
gíchere,
leai,
poltare,
úgere
/
règhere
/
cadhicare,
cobèrrere,
futire
| ctr.
lassai
Maneras de nàrrere
csn:
giúghere a unu a corpos, a imbudadas, a frunzita = pigaidhu a corpus, a ispintuas, cumandaidhu de ndi fai su chi si bolit; giúghere a imbàrriu una cosa = portaidha a istrobbu; giúghere a unu a léria = pigaidhu a risu, a befa; giúghere a montovu = nomenai fatuvatu coment'e cosa de ispantu; giúghere a unu dae sa pira a sa mela = promítiri a candu una cosa a candu un'àtera tanti de dhu aguantai aspetendi ma sentza de dhu acuntentai mai, pigai in giru; giúghere a unu in buca = fuedhaindi fatuvatu (pruscatotu mali)
Frases
cust'àrbure giughet sa pruna a pileri ◊ giuto custa cosa a imbargu: menzus l'arrimo ◊ a isse lu giughent a montovu ◊ prinnedhu giuchet sas pinnias niedhas
2.
devet andhare pro che giúghere sos dochimentos ◊ in caminu Gesugristu est rutu giutèndheche sa rughe a su Calvàriu ◊ bennarzu malu si che at giutu sos betzos a s'àteru mundhu
3.
ite bos giuto, dae tzitade? - at dimandhadu su babbu a sas fizas ◊ su dinari bollu do candho mi giughides su coro de Mariedha!
4.
su naturale lu giughet a èssere de avénia cun totu ◊ ite mala fortuna chi mi at giutu! ◊ lu giughent sos dimónios
5.
niunu sa fide giutesit a mie: totu los incontresi traitores
6.
sa trae giughet sa domo
Ètimu
ltn.
ducere
Tradutziones
Frantzesu
tenir,
porter
Ingresu
to bring,
to have something on
Ispagnolu
llevar
Italianu
avére addòsso,
portare con sé
Tedescu
tragen,
mitnehmen.
illabinàre , vrb: illainare,
illainari Definitzione
èssere a iscurrentziadura, fàere alloina, ladamíngiu a brodu, portare s’iscurréntzia e indebbilitare
Sinònimos e contràrios
allainare,
atilimai,
iscacaredhare,
iscussurare 1,
tirchinare
2.
a tui t'illainat su fragu de sa fà
Tradutziones
Frantzesu
avoir la diarrhée,
foirer
Ingresu
to have diarrhoea
Ispagnolu
tener cagalera,
tener diarrea
Italianu
avére la sciòlta,
avére la diarrèa
Tedescu
Durchfall bekommen,
Durchfall haben.
iltàre , vrb: istai,
istare,
stai Definitzione
su èssere, su abbarrare, su sighire a èssere de sa matessi manera, imperau pruschetotu po sa salude, sa manera de campare, po bívere, tènnere domo a ue fàere fúrriu o fàere abbitu in ccn. logu fintzes a manera chi s’ischípiat, tènnere sa residéntzia; càbere de una cosa aintru de un’istrégiu, de unu logu (deosi pigat s’aus. àere); foedhandho de bestimentu, orrúere bene a chie si dhu ponet, dèghere; aporrire, giare in manu una cosa a un’àteru o fintzes lassare una cosa a préstidu (aus. àere)/ pps. istadu (chi est de su vrb. èssere puru); ind. pres. 1ˆ p. sing. isto, istau, 1ˆ p. pl. istadeus; ind.passau 3ˆ p. sing. istetit; ind. imp. 3ˆ p. sing. istetiat; istare + ger. de àteros vrb. = narat su sighire de s’atzione inditada de s’àteru vrb. (istare faghindhe = fàere, sighire a fàere, istare andhendhe = andhare, sighire a andhare, istare pessendhe = pentzare, sighire a pentzare, e totu deasi)
Sinònimos e contràrios
abarrai,
abertai,
aisetare,
arreare,
èssere
/
càbere
/
aporrire
/
imprestare
| ctr.
andai,
cambiai
Maneras de nàrrere
csn:
"si isto", mancari a su presente, s'impreat pro css. tempus passadu puru: s'isto deo!… = s'isto deo no lu faghia, s'isto deo no l'aia fatu; istaresindhe de carchi cosa = fai a mancu, aguantaisí de fai ccn. cosa chi s'iat a bolli fai; ista a bídere si…, ist'abbellu si… = abarra abbellu si…, bieus immoi si…; si no istat ca…, si no istat de… = mancu mali ca…, si no fit ca… (est unu cuncetu de càusa); lassare istare = lassai a pèrdiri, isbandonai, lassai in paxi; istare a s'allora allora = faghindhe e chentza fàghere, perdendi tempus; istare a or'a ora = abarrai a s'úrtimu momentu; istare duiddui = abarrai a su pentza e torra; no pòdere istare = istare male, intendirisí mali de no arrennèsciri a agatai asséliu; no ischire inue ndh'istare de sa cuntentesa = èssiri prexaus meda, no tenni asséliu de su prexu
Frases
gei mi bieis comenti istu ◊ e comente istant in domo tua? ◊ cussa famíllia che istaiat in contonera, ma como ndhe istat in bidha ◊ inue che istas, ca benzo a domo tua? ◊ semus istendhe male cun totu custos pidinos, unu muntone de cosas de fàghere ◊ bi at chie istat bene e bi at chie istat male ◊ e comente istas: sanighedhu ses? ◊ chie istat male si acotet! ◊ cussa cosa, posta gai, istat male: ndhe podet rúere ◊ istadeus bèni dèu e issus
2.
issos si sunt istados e deo mi ndhe so bénnidu ◊ andho a cumandhu e mi ndhe torro luego, no mi che isto inie! ◊ no istes chentza fàghere! ◊ si as bisonzu de lu faedhare, no istes a candho si ch'est andhendhe! ◊ candho lu mintzídiant, isse no istat duiddui a rispòndhere male! ◊ aundi est coru e vida istau cuntziderendi! ◊ si cheres annare bae: po me no istes! ◊ pro no istare a s'andha e torra a tantas bortas menzus gàrrigo de prus
3.
a candho istas a fàghere cussa faina?! ◊ no apo a istare meda a torrare ◊ si no ti seras prima de brincare, no as a istare meda a ti lu ninniare! ◊ cant'istas murghindhe, deo ammanitzo s'àtera cosa pro tucare a bidha ◊ istamus pagas dies a torrare
4.
bunnedha e falda de seda, imbustu, isciaca e giupone t'istant a perfessione ◊ mi apo fatu una bestimenta a prou: m'istat bene una meraviza!
5.
no sigas a betare mústiu a sa cuba ca no bi ndhe istat àteru! ◊ inue t'istat totu cust'ira de cosa chi ses manighendhe?! ◊ in cuchina bi aiat una ziminera manna chi bi istabant totus inintro ◊ cust'isterzu est minore e totu custa cosa no b'istat
6.
a su pisedhu l'isto sa forramenta, gai imparat a triballare ◊ a mi ndhe l'istas sa lepa, ca no bi lompo? ◊ a mi l'istas, como, sa màchina, ca guido deo? ◊ a mi l'istas, sa lepa, a mi segare casu? ◊ ístalu a mie, cussu tzapu, ca ndhe bides de terra furriada! ◊ a mi l'istas su cellulare tou, ca su meu est iscàrrigu, ca depo fàghere una telefonada como?
7.
aite mi la ses dendhe custa cosa, a istare o a lassare? ◊ bae a mammai Maria, si nos istat unu pane, za bi lu torramus a sa cota! ◊ s'ebba sua isse no l'istat a neune
8.
deo mi apo a iltare a su chi cheret Deu ◊ no mi ndhe isto chentza bídere comente est ◊ de cantu ti narant a promissas ndhe as àere unu corru e… ti ndh'istas! ◊ chircas, inventas dogni ingrediente: tue ti ndhe istas pro lu dare a mie! (G.Sini)◊ no si ndhe podent istare de fumare…◊ nara, Cubeddu, dae su vísciu prite no ti ndhe istas! (Còntene)◊ si babbu ti narat ca nono, a malaògia de mei ti ndhe istas! ◊ nois féminas nos istamus fintzas de allegros cuentos!
9.
istade, lassàdemi colare, ca tenzo presse! ◊ ista a bídere si bi resesso deo! ◊ làssami cussu cantu de fuste…: ist'abbellu si como ti ndhe impipas! ◊ si no istat ca l'apo bidu cun sos ogros mios no bi aia crétidu! ◊ si no istat de babbu tou ti aiant betadu sedha!◊ si fit istadu de andhare e torrare sa mantessi die ti aia fatu un'improvisada ◊ si no fit istadu gai, comente aimus fatu? ◊◊ lassémullos istare e sighemus su cantu! ◊ lassa istare su pitzinnu, no lu subéries! ◊ lassa istare cue sa cosa mia! ◊ cussu triballu l'amus lassadu istare ◊ no mi lessis istai incadenau cun su pecau! ◊ no mi chirches a fàghere cosa ca no poto istare! ◊ no poto istare de sos dolores
Sambenados e Provèrbios
prb:
àcua in su pistoni pistat: àcua fut, àcua est e àcua s'istat ◊ in su bonu onzunu b'ischit istare
Ètimu
ltn.
stare
Tradutziones
Frantzesu
être,
rester,
demeurer,
aller bien
Ingresu
to be,
to have room for,
to live,
to suit,
to stay
Ispagnolu
estar,
vivir,
caber,
sentar bien
Italianu
stare,
dimorare,
abitare,
risièdere
Tedescu
bleiben,
wohnen.
ingortigài , vrb Definitzione
nau de un'arremu postu male de no passare bene su sàmbene, fàere coment'e ortigu agiummai de no dhu pòdere mòvere, de no si dhu sentire, fàere unu pagu a dolidura e a iscrafíngiu; intostare, cancarare de su fritu
Sinònimos e contràrios
abborticare,
addormicare,
ammotroxinai,
iformicare,
indormicare
/
abbadherigare,
ammustèlchere,
cancarai,
intostai
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
engourdir
Ingresu
to have pins and needles
Ispagnolu
entorpecer
Italianu
aggranchire
Tedescu
erstarren.
isarrogài, isarrogàre , vrb Definitzione
fàere a sorrogu a su gúturu
Sinònimos e contràrios
arragai,
arrughire,
inserregare,
sarracrare
Frases
isarrogadas túnciant suspirendhe ◊ acirrant a cantai isarroghendisí
Tradutziones
Frantzesu
être enroué
Ingresu
to have a hoarse voice,
to get hoarse
Ispagnolu
enronquecer
Italianu
far ràuco,
avére raucèdine
Tedescu
eine heise Stimme haben.
iscurrentàre , vrb Definitzione
pigare a iscurrentziadura, fàere a cussos
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
avoir la diarrhée
Ingresu
to have diarrhoea
Ispagnolu
tener diarrea
Italianu
avére la diarrèa
Tedescu
Durchfall haben.
istrumài, istrumàre, istrumàri , vrb: istrummare,
strumai Definitzione
si narat de sa fémina candho ndhe faet su pipiu chentza lómpiu, mortu; isfàere o isciusciare calecuna cosa (coment'e bogare una parte de sa truma)/ fémina istrumada = chi s'est istrumada, ndhe at pérdiu su fedu
Sinònimos e contràrios
abbortai,
agurtire,
antiri,
distrúere,
isconciare,
istrumingiai,
sciusciai
/
ispartzire
Frases
fumendhe sos primmones ti as brujadu: est acurtzu sa die chi t'istrumas ◊ Giuannedha fit ispetendhe… si est posta a samunare in terra e si est istrumada ◊ si nch'est istrumada, est lunàdica e sèmene no ndhe batit a frutu ◊ bi ndh'at chi si faghet istrumare, como chi sa lege lis dat amparu ◊ mortu est maridu meu… so ràida e m'istrumo! ◊ sa fémina istrumada zughet sa fossa abberta baranta dies
2.
po fai logu a ponni su contaroi ndi ant istrumau un'arrogu de muru ◊ a cini fait e istrumat no dhi mancat faina ◊ is pieghedhas de sa fardeta si apredant cun contonedhos po no si nd'istrumari
Ètimu
ltn.
extremare, exterminare
Tradutziones
Frantzesu
avorter
Ingresu
to have an abortion
Ispagnolu
abortar
Italianu
abortire
Tedescu
abortieren.
marigonàre , vrb Definitzione
sufrire, peleare, passare sa vida trummentandho, tropu a sacrifíciu, trebballandho a tropu
Sinònimos e contràrios
matanare,
peleai,
penoriare,
tribbulai,
trumentai
| ctr.
gosai
Frases
pro issu marigono cun s'impreu
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
peiner,
souffrir
Ingresu
to have trouble
Ispagnolu
atormentar,
atribular
Italianu
tribolare
Tedescu
fristen,
plagen,
darben.