abblandài, abblandhàre , vrb: abbrandai, abbrandhare, abbrannare Definitzione fàere brandhu, prus bonu a baliare, prus pagu forte, prus pagu airau, cumenciare a passare o miminare de unu dolore, de unu male, de unu patimentu, de unu fenòmenu; torrare, menguare, essire prus pagu de cantidade Sinònimos e contràrios abbacai, abblandhire, abbonantzai, achedare, allebiae, allenire, apachiare, apasaogare, assebiai, asselenare, illebiare, illenare / menguai | ctr. agghegiare, crèschere, incrispai Frases mi est abbrandau su schinitzu de su fàmini ◊ antiga domo mia, recreu de su meu pensamentu, abblandhas sa tristia (P.Fae)◊ custu est prantu chi nisciunus abbrandat ◊ ti fia isetendhe pro mi abbrandhare penas e dolores ◊ o Babbu eternu, abblandha su rigore! ◊ seo ibertandho chi su cuadhu si abbrandhet ◊ a parte de merie s'aera si fut abbrandhada e no fut fritu ◊ si mi abbrannant sos ohis, cantu poto mantenzo 2. candu andat mali sa laurera sa provista po fortza abbrandat Ètimu spn. ablandar Tradutziones Frantzesu adoucir, apaiser Ingresu to mitigate Ispagnolu mitigar, aliviar Italianu mitigare, attutire Tedescu beruhigen, mildern.

addruchíre , vrb: addulchire, addultzire Definitzione allebiare una pena, su sunfrimentu Sinònimos e contràrios addulcare, immelai, indrucai, indurchire, melai Frases addruchi dogni pena e dogni male! ◊ sa música de s'abe pibiosa, de su lentore sa làgrima giara mi addulchint su dolu e dogni cosa (Dettori)◊ addulchire ti podes sos lutos cun su lugore de sa cuscéscia neta Tradutziones Frantzesu radourcir Ingresu to sweeten Ispagnolu suavizar, aliviar Italianu raddolcire Tedescu versüßen.

aliviài , vrb: alliviai, alliviare Definitzione giare acunnortu, fàere prus lébiu unu dispraxere Sinònimos e contràrios aconnoltare, cufortare / alixerai, allebiae, illebiare Frases alliviare sos fastizos ◊ s'isciéntzia allíviat sa suferéntzia de su mundu Ètimu spn. aliviar Tradutziones Frantzesu réconforter Ingresu to console Ispagnolu aliviar Italianu confortare Tedescu trösten.

allebiàe, allebiài, allebiàre , vrb: alleviare Definitzione fàere prus lébiu unu dolore, una pena, fintzes unu pesu Sinònimos e contràrios abbacai, abblandai, achedare, aliviai, alixerai, allenire, apachiare, apasaogare, asselenare, asseliare, assussegai, illebiare, illenare / illezerigare | ctr. ingrajai, peorare Frases portant gràtzias e consolu po allebiai dogna mali ◊ alleviare sa tribbulia, allebiare sos turmentos ◊ iscàvula làmbrigas de iscioru, allebiadí sa cuscéntzia de su malu iscinitzu! Tradutziones Frantzesu soulager Ingresu to relieve, to comfort Ispagnolu aliviar Italianu alleviare, risollevare Tedescu lindern, mildern.

allejàre , vrb Definitzione illebiare, fàere prus lena o lébia una pena, una suferéntzia Sinònimos e contràrios abblandai, aliviai, alixerai, allebiae, allenare, asseliare, assussegai, illebiare Frases bois, Deus de piedu, dazemila sa morte a mi allejare s'agonia! ◊ canto pro mi allejare carchi anneu ◊ tocos nobales de arruchidas campanas allejant làgrimas e isperas Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu calmer, adoucir Ingresu to soothe Ispagnolu aliviar Italianu lenire Tedescu lindern.

allenàre , vrb: alleniare Definitzione fàere prus lena una cosa forte, mescamente una suferéntzia; lassare lasca una cosa tirada, una cosa càdria / a. sa voche = abbasciai sa boxi; a. s’andhera = andai prus abbellu Sinònimos e contràrios abbacai, abblandai, abbonantzai, allebiae, allenire, apachiare, apasaogare, asselenare, assussegai, illebiare, illenare / abbambiai 1, aflusciai, allentai, iscanzare | ctr. acadriare, apretai, incrispai Frases nàdeli goi ca li allenat su dolore! ◊ pro cantu podes su patire allena! ◊ su sole allenat sa calura a s'intirinada ◊ gasi isciopesit pro tantu penare isfoghendhe in piantos e lamentos chi sa boghe deveit allenare ◊ cun custa cura sos dolores mi ant allenadu 2. a boltas mi alleno sa chintolza ◊ si lis allenas aizu sa fune frazant totu! ◊ a pagu a pagu si allenat s'andhonzu (P.Casu) 3. allena sa gianna! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu adoucir, apaiser, affaiblir Ingresu to diminish, to soothe Ispagnolu mitigar, aliviar Italianu mitigare, lenire, affievolire Tedescu mildern, lindern, schwächen.

allezerigàre , vrb: allizerigare Definitzione fàere prus lezeru, prus lébiu, miminare su pesu, bogare cosa chi faet pesu Sinònimos e contràrios allezerire, alligerai, disaggraviare, illezerigare | ctr. ingrairi Frases chirca continu de allezerigare sos mermos intumbidos de dolore! ◊ Segnore, allizériga cussas amarguras! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu alléger, soulager Ingresu to lighten, to lift up again Ispagnolu aligerar, aliviar Italianu alleggerire, risollevare Tedescu erleichtern.

asselenàre , vrb: assulenare Definitzione assussegare, fàere serenu, pònnere in paghe Sinònimos e contràrios abbacai, abbonantzai, abboniri, allebiae, apachiare, apasaogare, assebiai, assussegai, illebiare, illenare, praxare | ctr. agegherai, airai, salargiare Frases tue assulenas tribbulias, penas e tristuras Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu calmer, apaiser Ingresu to calm, to quite Ispagnolu calmar, aliviar Italianu calmare, mitigare Tedescu beruhigen, mildern.

illebiàre , vrb: illepiare, illeviare Definitzione fàere prus pagu grae unu pesu, ma pruschetotu unu dolore, una suferéntzia, unu male; menguare o abbrandhare ccn. cosa (es. tempus malu) Sinònimos e contràrios abbacare, abblandai, abbonantzai, achietai, aliviai, alixerai, allebiae, allenare, apachiare, assebiai, asselenare, assussegai / artziare / ilgarriare | ctr. ingrajai, peorare Frases illebiade su carru ue sos boes no bi la faghent prus a tirare 2. lassàdemi a gosare sas notas de sa música chi illébiat s'ànima! ◊ coro, fache a manera chi sia illepiau ca so in pena! ◊ inoche m'illévio e mi paso su póliu de sos annos colaos ◊ illebiadu li at, cussu dolore, a mamma tua? ◊ solu tue m'illébias sa munza! ◊ a dogni tribbuladu paghe e gosu a dare sempre su médiu faghe illebiendhe a totu sos afannos! (Gv.Piredda) 3. no ti tuches como ca est proindhe meda: iseta a illebiare! 4. su babbu at aggarrau su pitzinnu, l'at illebiau in artu e li at imbucau a basos Tradutziones Frantzesu soulager, alléger Ingresu to relieve Ispagnolu aliviar Italianu alleviare, risollevare, alleggerire Tedescu erleichtern, wiederaufrichten.

illenàre , vrb: illeniare Definitzione ifritare o callentare fintzes a èssere tébiu; nau pruschetotu de unu dolore, menguare, dòlere prus pagu, fintzes fortzare prus pagu tirandho calecuna cosa, lassare andhare Sinònimos e contràrios intebiai, isalenare / abbacai, abblandai, abbonantzai, achedare, allebiae, apachiare, apasaogare, asselenare, asseliare, assussegai, illebiare / abbambiai 1, aflusciai | ctr. imbudhighinare / ingrajai, peorare 2. chie podiat illenare su dolore tuo? 3. si l'illenas sa bríglia cust'ebba curret Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu adoucir, calmer Ingresu to soothe Ispagnolu aliviar Italianu lenire Tedescu lindern.

illezerigàre , vrb: illizerigare Definitzione fàere prus lébia una cosa, unu càrrigu, unu pesu, unu dispraxere Sinònimos e contràrios allezerigare, disaggraviare Frases amus barriadu a tropu su càmiu ma cheret illezerigadu ca sinono podet fàghere iscontzu in caminu ◊ li faghiat bene a nàrrere totu sas penas ca li pariat chi l'illizerigaiat Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu alléger Ingresu to lighten Ispagnolu aligerar, aliviar Italianu alleggerire, sgravare Tedescu erleichtern.

«« Torra a chircare