abblandài, abblandhàre , vrb: abbrandai,
abbrandhare,
abbrannare Definitzione
fàere brandhu, prus bonu a baliare, prus pagu forte, prus pagu airau, cumenciare a passare o miminare de unu dolore, de unu male, de unu patimentu, de unu fenòmenu; torrare, menguare, essire prus pagu de cantidade
Sinònimos e contràrios
abbacai,
abblandhire,
abbonantzai,
achedare,
allebiae,
allenire,
apachiare,
apasaogare,
assebiai,
asselenare,
illebiare,
illenare
/
menguai
| ctr.
agghegiare,
crèschere,
incrispai
Frases
mi est abbrandau su schinitzu de su fàmini ◊ antiga domo mia, recreu de su meu pensamentu, abblandhas sa tristia (P.Fae)◊ custu est prantu chi nisciunus abbrandat ◊ ti fia isetendhe pro mi abbrandhare penas e dolores ◊ o Babbu eternu, abblandha su rigore! ◊ seo ibertandho chi su cuadhu si abbrandhet ◊ a parte de merie s'aera si fut abbrandhada e no fut fritu ◊ si mi abbrannant sos ohis, cantu poto mantenzo
2.
candu andat mali sa laurera sa provista po fortza abbrandat
Ètimu
spn.
ablandar
Tradutziones
Frantzesu
adoucir,
apaiser
Ingresu
to mitigate
Ispagnolu
mitigar,
aliviar
Italianu
mitigare,
attutire
Tedescu
beruhigen,
mildern.
addruchíre , vrb: addulchire,
addultzire Definitzione
allebiare una pena, su sunfrimentu
Sinònimos e contràrios
addulcare,
immelai,
indrucai,
indurchire,
melai
Frases
addruchi dogni pena e dogni male! ◊ sa música de s'abe pibiosa, de su lentore sa làgrima giara mi addulchint su dolu e dogni cosa (Dettori)◊ addulchire ti podes sos lutos cun su lugore de sa cuscéscia neta
Tradutziones
Frantzesu
radourcir
Ingresu
to sweeten
Ispagnolu
suavizar,
aliviar
Italianu
raddolcire
Tedescu
versüßen.
aliviài , vrb: alliviai,
alliviare Definitzione
giare acunnortu, fàere prus lébiu unu dispraxere
Sinònimos e contràrios
aconnoltare,
cufortare
/
alixerai,
allebiae,
illebiare
Frases
alliviare sos fastizos ◊ s'isciéntzia allíviat sa suferéntzia de su mundu
Ètimu
spn.
aliviar
Tradutziones
Frantzesu
réconforter
Ingresu
to console
Ispagnolu
aliviar
Italianu
confortare
Tedescu
trösten.
allebiàe, allebiài, allebiàre , vrb: alleviare Definitzione
fàere prus lébiu unu dolore, una pena, fintzes unu pesu
Sinònimos e contràrios
abbacai,
abblandai,
achedare,
aliviai,
alixerai,
allenire,
apachiare,
apasaogare,
asselenare,
asseliare,
assussegai,
illebiare,
illenare
/
illezerigare
| ctr.
ingrajai,
peorare
Frases
portant gràtzias e consolu po allebiai dogna mali ◊ alleviare sa tribbulia, allebiare sos turmentos ◊ iscàvula làmbrigas de iscioru, allebiadí sa cuscéntzia de su malu iscinitzu!
Tradutziones
Frantzesu
soulager
Ingresu
to relieve,
to comfort
Ispagnolu
aliviar
Italianu
alleviare,
risollevare
Tedescu
lindern,
mildern.
allejàre , vrb Definitzione
illebiare, fàere prus lena o lébia una pena, una suferéntzia
Sinònimos e contràrios
abblandai,
aliviai,
alixerai,
allebiae,
allenare,
asseliare,
assussegai,
illebiare
Frases
bois, Deus de piedu, dazemila sa morte a mi allejare s'agonia! ◊ canto pro mi allejare carchi anneu ◊ tocos nobales de arruchidas campanas allejant làgrimas e isperas
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
calmer,
adoucir
Ingresu
to soothe
Ispagnolu
aliviar
Italianu
lenire
Tedescu
lindern.
allenàre , vrb: alleniare Definitzione
fàere prus lena una cosa forte, mescamente una suferéntzia; lassare lasca una cosa tirada, una cosa càdria / a. sa voche = abbasciai sa boxi; a. s’andhera = andai prus abbellu
Sinònimos e contràrios
abbacai,
abblandai,
abbonantzai,
allebiae,
allenire,
apachiare,
apasaogare,
asselenare,
assussegai,
illebiare,
illenare
/
abbambiai 1,
aflusciai,
allentai,
iscanzare
| ctr.
acadriare,
apretai,
incrispai
Frases
nàdeli goi ca li allenat su dolore! ◊ pro cantu podes su patire allena! ◊ su sole allenat sa calura a s'intirinada ◊ gasi isciopesit pro tantu penare isfoghendhe in piantos e lamentos chi sa boghe deveit allenare ◊ cun custa cura sos dolores mi ant allenadu
2.
a boltas mi alleno sa chintolza ◊ si lis allenas aizu sa fune frazant totu! ◊ a pagu a pagu si allenat s'andhonzu (P.Casu)
3.
allena sa gianna!
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
adoucir,
apaiser,
affaiblir
Ingresu
to diminish,
to soothe
Ispagnolu
mitigar,
aliviar
Italianu
mitigare,
lenire,
affievolire
Tedescu
mildern,
lindern,
schwächen.
allezerigàre , vrb: allizerigare Definitzione
fàere prus lezeru, prus lébiu, miminare su pesu, bogare cosa chi faet pesu
Sinònimos e contràrios
allezerire,
alligerai,
disaggraviare,
illezerigare
| ctr.
ingrairi
Frases
chirca continu de allezerigare sos mermos intumbidos de dolore! ◊ Segnore, allizériga cussas amarguras!
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
alléger,
soulager
Ingresu
to lighten,
to lift up again
Ispagnolu
aligerar,
aliviar
Italianu
alleggerire,
risollevare
Tedescu
erleichtern.
asselenàre , vrb: assulenare Definitzione
assussegare, fàere serenu, pònnere in paghe
Sinònimos e contràrios
abbacai,
abbonantzai,
abboniri,
allebiae,
apachiare,
apasaogare,
assebiai,
assussegai,
illebiare,
illenare,
praxare
| ctr.
agegherai,
airai,
salargiare
Frases
tue assulenas tribbulias, penas e tristuras
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
calmer,
apaiser
Ingresu
to calm,
to quite
Ispagnolu
calmar,
aliviar
Italianu
calmare,
mitigare
Tedescu
beruhigen,
mildern.
illebiàre , vrb: illepiare,
illeviare Definitzione
fàere prus pagu grae unu pesu, ma pruschetotu unu dolore, una suferéntzia, unu male; menguare o abbrandhare ccn. cosa (es. tempus malu)
Sinònimos e contràrios
abbacare,
abblandai,
abbonantzai,
achietai,
aliviai,
alixerai,
allebiae,
allenare,
apachiare,
assebiai,
asselenare,
assussegai
/
artziare
/
ilgarriare
| ctr.
ingrajai,
peorare
Frases
illebiade su carru ue sos boes no bi la faghent prus a tirare
2.
lassàdemi a gosare sas notas de sa música chi illébiat s'ànima! ◊ coro, fache a manera chi sia illepiau ca so in pena! ◊ inoche m'illévio e mi paso su póliu de sos annos colaos ◊ illebiadu li at, cussu dolore, a mamma tua? ◊ solu tue m'illébias sa munza! ◊ a dogni tribbuladu paghe e gosu a dare sempre su médiu faghe illebiendhe a totu sos afannos! (Gv.Piredda)
3.
no ti tuches como ca est proindhe meda: iseta a illebiare!
4.
su babbu at aggarrau su pitzinnu, l'at illebiau in artu e li at imbucau a basos
Tradutziones
Frantzesu
soulager,
alléger
Ingresu
to relieve
Ispagnolu
aliviar
Italianu
alleviare,
risollevare,
alleggerire
Tedescu
erleichtern,
wiederaufrichten.
illenàre , vrb: illeniare Definitzione
ifritare o callentare fintzes a èssere tébiu; nau pruschetotu de unu dolore, menguare, dòlere prus pagu, fintzes fortzare prus pagu tirandho calecuna cosa, lassare andhare
Sinònimos e contràrios
intebiai,
isalenare
/
abbacai,
abblandai,
abbonantzai,
achedare,
allebiae,
apachiare,
apasaogare,
asselenare,
asseliare,
assussegai,
illebiare
/
abbambiai 1,
aflusciai
| ctr.
imbudhighinare
/
ingrajai,
peorare
2.
chie podiat illenare su dolore tuo?
3.
si l'illenas sa bríglia cust'ebba curret
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
adoucir,
calmer
Ingresu
to soothe
Ispagnolu
aliviar
Italianu
lenire
Tedescu
lindern.
illezerigàre , vrb: illizerigare Definitzione
fàere prus lébia una cosa, unu càrrigu, unu pesu, unu dispraxere
Sinònimos e contràrios
allezerigare,
disaggraviare
Frases
amus barriadu a tropu su càmiu ma cheret illezerigadu ca sinono podet fàghere iscontzu in caminu ◊ li faghiat bene a nàrrere totu sas penas ca li pariat chi l'illizerigaiat
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
alléger
Ingresu
to lighten
Ispagnolu
aligerar,
aliviar
Italianu
alleggerire,
sgravare
Tedescu
erleichtern.