acarúcu , nm: cadrunfu Sentences ita est pighendidha, a custa fémina, su mali acarucu?!
acarvonàre , vrb Definition fàere a crabone, abbruxare, passare a fogu Synonyms e antonyms incarbonai Sentences si l'inchendheint sos pes e si acarvoneint fatèndhesi a chijina (G.Addis) Etymon srd.
acasàdu , pps, agt: acasau Definition de acasare Synonyms e antonyms arrescotau.
acasagiadòre, acasagiadòri , agt, nm: acasazadore Synonyms e antonyms acasazajolu, acoliosu Sentences terra mia, mama acasagiadora! Scientific Terminology ntl Etymon srd.
acasagiài , vrb: acasatzare,
acasazare,
acasizare,
agasagiare,
agasajare,
agasazare,
aggasajare Definition
arrecire una persona a domo; fàere bonu a cara, a unu, su dhu pigare in cunfidàntzia e delicadesa: nau cun ironia, su contràriu puru
Synonyms e antonyms
acatai 1,
acogliensiai,
acoglire,
arretzetare,
carinnare,
frandhigare
Sentences
apena los at bidos, Mariànzela est falada a los addobiare e acasazare tocàndhelis sa manu ◊ ite birgonza, fiza mea aperindhe sa zanna a denote pro acasazare su pejus de sa bidha! ◊ amicos e connoschentes mi ant acasazau ◊ l'amus aggasajau comente si tocavat a unu paesanu vene torrau ◊ a isse l’ant acasizadu fatèndheli su bellu in cara
2.
si li fit incurbiada supra delliriandhe e acasazandhesilu ◊ sos nuscos delicaos de sos calàbriches acasazant sa natura ◊ mi istringhet ambas manos meas e chin sa dresta mi acasazat sa massidha ◊ sas pitzinnas mannitas las pones a passizare sos fizos, a los acasazare
3.
sos poledhos, unu mascru e una fémina, si fin acasazandhe
4.
mi acasazo deretu a santu Predu chi mi presentet totu sos poetas
5.
mi timu chi siat po ponni cancua tàcia noba, po acabbai de acasagiai su logu! (S.A.Spano)◊ sa mama si nci ghetat circhendi de abbratzai a Cristus in sa cruxi: Fillu miu istimau, gei ti ant acasagiau!…◊ chi trigat a sanai pobidhu miu, gei seus acasagiaus!…◊ no fiat unu de bidha, ma castiendidhu aici acasagiau, arrutu, mi pariat chi fessit unu de domu mia etotu
Etymon
spn.
agasajar
Translations
French
loger
English
to give,
hospitality
Spanish
acoger,
hospedar
Italian
ospitare,
fare buòna accogliènza
German
zu Gast haben,
freundlich empfangen.
acasagiàu , pps: acasazadu Definition
de acasagiai, acasazare
Synonyms e antonyms
acullozidu
2.
custu fit unu padrighedhu chircante acasazadu in su cumbentu moresu
Translations
French
logé
English
sheltered
Spanish
hospedado,
alojado
Italian
ospitato
German
beherbergt.
acasàgiu , nm: acasazu,
agasazu Definition
su arrecire a unu, su dhi fàere bonu a cara, pigandhodhu, ingollendhodhu; fintzes sa cosa chi si presentat o chi si giaet faendho acasàgiu
Synonyms e antonyms
acatu,
acasazada,
acasontzu,
acogliéntzia,
arrecia,
ospedàgiu,
tratonzu
/
frandhigu
Sentences
Beatrice at dadu acasàgiu a Dante candho est andhadu a l'agatare ◊ bellu acasazu faches a sa zente de fora!…◊ sos amicos m'ant fatu unu bellu acasazu ◊ sos balentes de commo nos pintant milli fàvulas inghisias de frassos acasazos chircandhe manicadorjas de oro!
2.
cun cussos issudhos in conca sa mama no est atinandhe mancu a fàchere un'acasazu a sos pitzinnos
3.
su manzanu de sa festa sas oberajas che falant totu s'acasàgiu a sa chéjia (N.Fadda)
Etymon
spn.
agasajo
Translations
French
accueil
English
welcome
Spanish
acogida,
hospitalidad
Italian
accogliènza
German
Gastfreundschaft.
acasalàdu , agt Definition
nau de linna, de mata, chi portat fògia, sida meda
Synonyms e antonyms
fogiudu,
orgosu,
ratudu
Etymon
srd.
Translations
French
feuillu
English
leafy
Spanish
frondoso
Italian
fronzuto
German
dichtbelaubt.
acasàre , vrb Definition
fàere a casu: si narat de su late candho, coendhodhu, si morit (si càgiat a granighedhos coment’e casu)
Synonyms e antonyms
aforratzai,
arrecotare,
farratzai 1
Scientific Terminology
csu
Etymon
srd.
Translations
French
se grumeler
English
to congeal
Spanish
cuajarse
Italian
rapprèndersi
German
gerinnen.
acasatzàre acasagiài
acasàu acasàdu
acasazàda , nf Definition su acasazare Synonyms e antonyms acasàgiu Etymon srd.
acasazadòre acasagiadòre
acasazadúra , nf Definition su acasazare Synonyms e antonyms acasàgiu Etymon srd.
acasazajólu , agt, nm: acasizajolu Definition
chi o chie giaet o costumat a fàere acasàgiu, chi arrecit o ingollet s'àteru cun praxere
Synonyms e antonyms
acasagiadore,
acatosu,
ospederi
Sentences
Zuannicu fit un'alligrone, semper de mútria bona, acasazajolu: a su contràriu, su tziu fit semprer ingrisau ◊ sa zente fit acasizajola e totu remoniant sos malevadados ◊ sa muzere fit acasazajola chin su maridu, pariant isposos nobos
Scientific Terminology
ntl
Etymon
srd.
Translations
French
hospitalier
English
hospitable person
Spanish
hospitalario,
acogedor
Italian
ospitale,
festóso
German
gastfreundlich.
acasazàre acasagiài
acasazàu acasagiàu
acasàzu acasàgiu
acascabellàu , agt Definition
chi portat cascavellos, ideas badhinosas in conca
Synonyms e antonyms
aggrillau,
cincirosu,
dengosu,
schinitzosu
| ctr.
séliu
Scientific Terminology
ntl
Etymon
srd.
Translations
French
capricieux
English
whimsical
Spanish
caprichoso,
antojadizo
Italian
capriccióso
German
launenhaft.
acascavellàe , vrb Definition pònnere su cascavellu, s'ischiglitu in su tzugu a unos cantu animales po dhos intèndhere comente si movent.