acarramatzinài , vrb Definition betare cosas a s’afaiu che carramatzinas, istrepos bècios, ammuntonare sa cosa coment'e ammuntonandho carramatzinas Synonyms e antonyms acarrapatzare Etymon srd.
acarrapatzàre , vrb Definition arregòllere o ammuntonare cosas totu impare a s'afaiu Synonyms e antonyms acarramatzinai Etymon srd.
acarrarjàre, acarraxài, acarrexài acarragiài
acarràxu , nm Definition totu su chi serbit po ammontare Synonyms e antonyms acavannu, assacarru, carrarzura, coguzu, cubutóngiu, cucutzura, cuzicura Etymon srd.
acarrazàre acarragiài
acarrebài, acarredài, acarrerài , vrb: carrerare Definition pònnere cosas a filera, una aifatu de s'àtera, fintzes a istrintu, a cracu; fàere coment'e síngias longas Synonyms e antonyms arrengherai Sentences sa genti si est acarredada ananti de cussu piciocu chi bendiat préssiu 2. portat sa cara acarrerada de làgrimas ◊ a s'iscurigantinu, Cadania cun sa broca s'acarrebat a su càntaru po betí s'abba Etymon srd.
acarrigiài , vrb: carrigiai Definition
ingòllere cosa, carrare a carru o fintzes cun àteru mezu, portare de innòi e de inní, de unu logu a s'àteru
Synonyms e antonyms
abbiaxai,
carrai
Sentences
is emigraus dhus ant acarrigiaus in is navis acomenti e bestiàmini
Etymon
srd.
Translations
French
charrier
English
to cart
Spanish
acarrear
Italian
carreggiare
German
karren.
acarrigiàu , pps, agt Definition de acarrigiai 2. pipiedhus malassortaus acarrigiaus funt in terra che lillus e arrosas fuliadas.
acarrognài , vrb Definition
fàere a carogna, nau prus che àteru de fémina chi istat bruta, chi si abbitat cun ómines o àteru
Synonyms e antonyms
acadhotzai,
acadrangiai,
allodrigai,
insodrigai
Etymon
srd.
Translations
French
devenir vache
English
to rot
Spanish
envilecerse
Italian
incarognire
German
zum Aas werden.
acarronài , vrb Definition rfl., castiare a carrones, nau in su sensu de giare cura, de si castiare, fàere atentzione a is perígulos Synonyms e antonyms giacurare Sentences chi no si acarronat a tundu, cussu acabbat mali! Etymon srd.
acarrongiài , vrb: acorrongiai,
carrongiai Definition
candho erbas e matas funt melòngias, cumenciandho a sicare, fàere a tzirbisas, a cannedhu, coment’e serrandhosi
Synonyms e antonyms
acrissare,
afrangillonai,
aggrunciare,
aggruncire,
apigiare,
arruntzai,
atavellai,
atribuntzire,
frongire,
granculai,
iscrafangiai
Sentences
is frunimentus de pedhi acorrongiaus funt tostaus e si tzacant: po cussu tocat a dhis passai s'ollu de seu
Etymon
srd.
Translations
French
rider
English
to wrinkle (up)
Spanish
arrugar
Italian
raggrinzare
German
verschrumpeln,
runzeln.
acarropài , vrb Definition arregòllere a su matessi logu, a unu cugigone, faendho coment'e unu muntone Synonyms e antonyms achizolare, ammuntonae, arremialzare Sentences su bentu acarropat sa pispisalla de paperi me is furrungonis 2. boliat isceti iscupiri su disisperu chi teniat acarropau in su coru (F.Carlini)◊ toca, ispostadidha, ca ses sempri acarropau a sa ziminera coment'e una pisita príngia! (G.Tatti) Etymon srd.
acarruciài , vrb Definition carrare, ingòllere cosa a carrúciu, cun sa carriola Synonyms e antonyms carriolare.
acarrunconài , vrb Definition ammurigonare, fàere a unu túturu (fintzes de su dolore) Sentences Pilimedhu fatuvatu si acarrunconat, est a fúrrius a fúrrius cument'e unu bestiou (G.Tuveri)◊ martzu iscroxat is bòis o acarrunconat dogna biatzu Etymon srd.
acartàdu , pps, agt Definition de acartare: arratzau, de arratza; de acartare 1: arruolau.
acartàre , vrb Definition migliorare, fàere méngius sa casta, pesare su bestiàmene a iscéberu po chi s’arratza essat prus bona Synonyms e antonyms acastai, arraciai.
acartàre 1 , vrb Definition
su s’iscríere in calecunu corpus, pigare postu, intrare in servítziu
Synonyms e antonyms
arrolai
Translations
French
enrôler
English
to recruit enlisted
Spanish
alistarse
Italian
arruolarsi
German
sich einberufen lassen.
acartzofàre , vrb Definition intipire a bisura de cranciofa, essire bellu cracu, nau de erbas acupadas (latuca, càule, o àteru) Etymon srd.
acartzonàre , vrb Definition bestire, chínghere is cartzones, is pantalones; dhu narant fintzes in su sensu de si impònnere, de fàere is severos Sentences lassami acartzonare… o a coedhas in fora che depo essire?! 2. si mi acartzono bene, a calincuna si dhu fatzo passare zeo su machine!
acàru , nm Synonyms e antonyms presénsia Etymon srd.