acarestiàtu , agt Definition orrutu in carestia, làngiu Synonyms e antonyms afésiu, lagnu, marriu, scalarxiu | ctr. rassu Etymon srd.
acaréu , avb Definition foedhu impreau coment'e avb. in su sensu de a càstiu, de bigiare, giare atentzione.
acaricàu , agt: carigadu Definition nau prus che àteru de figu sicada, chi est fata a càriga.
acarigàe, acarigài, acarigàri , vrb Definition
pigare is fragos, s’arrancu cun is càrigas, cun su nasu, fintzes istare a su crica crica e bòllere ischire totu / cani acarigau = cane chi pigat bene meda is fragos, s'arrancu
Synonyms e antonyms
annajare,
annàsere,
arrancai 1,
arrastai,
fiagare,
frusai,
nuscai
Sentences
boghidenci cussa piciocona, no depit abarrai incui acarigandu! ◊ est acarighendi su bentu chi fragat de mari ◊ cussu s'est infaciau in genna po acarigai!
Etymon
srd.
Translations
French
flairer
English
to smell
Spanish
oler
Italian
annusare
German
riechen.
acarighedhàe , vrb Definition tupare a càrigas po arremadiu Etymon srd.
acarignài, acarignàre, acarinnàre , vrb: carignai* Definition pigare a carinnos, a frandhigos Synonyms e antonyms acarissiai, frandhigare, imbimbinare, imbrambuai Sentences fachet fintas de l'acarignare lassànneli, però, in cara s'imprenta de sas manos tzitziedhatas ◊ pro curpa tua as pérdidu s'amore, pro no l'ischires bene acarinnare (C.Buttu).
acaríre , vrb Synonyms e antonyms acarai Etymon srd.
acarissiài, acarissiàre, acaritziài , vrb: acaritziai, acarixiai, carissiai Definition fàere carinnos, frandhigos, ammostu de amore Synonyms e antonyms acarignai, imbimbinare, imbrambuai Etymon spn. acariciar.
acarítu , agt: acariu Definition
nau de ccn., chi est o si ammostat carosu meda
Synonyms e antonyms
afetzionosu,
amoríbbile,
carosu,
istimosu
| ctr.
odiosu
Sentences
teniat un'amicu acaritu mannu
Etymon
srd.
Translations
French
très affectueux
English
very tender
Spanish
cariñoso
Italian
mólto affettüóso
German
sehr zärtlich.
acaritziài acarissiài
acaríu acarítu
acarixiài acarissiài
acarotàdu , pps, agt: aggarotau, carotau Definition de acarotare; chi est cun sa cara ammontada a faciola po no si lassare connòschere Synonyms e antonyms caratzadu 2. si dhue furint apataus duus per parti, acarotaus, po idorrobbai a unu.
acarotài, acarotàre , vrb: acorotare, carotare Definition pònnere sa carota o faciola in cara po dha cuare Synonyms e antonyms abbobborrotare, caratzare | ctr. iscaratzare Sentences coment'e is àteras pitzocas, a is ballos o a si acorotare a carrasegare, no andhiat mai Etymon srd.
acarpíre , vrb: calpire* Definition passare in mesu de calecuna cosa o cun calecuna cosa, apèrrere una cosa coment'e isperrandhodha Synonyms e antonyms rúpere.
acarrabbói , nm Definition bobboi niedhu chi faet su ladamíngiu de animales mannos a bocitedhas orrumbulandhodhu cun is cambas de asegus Synonyms e antonyms carrabbusu, carragarra, carrammelda, tragamerda Scientific Terminology crp Etymon srd.
acarrabbullài , vrb: carrabbugliai* Synonyms e antonyms barriare, carrabbusai, crazugai.
acarrabusàu , agt Definition carrabbusau, ispintu e betau de mala manera Synonyms e antonyms trisinadu, trazadu Etymon srd.
acarragiài, acarralzàre , vrb: acarrarjare,
acarraxai,
acarrexai,
acarrazare Definition
ammontare cun calecuna cosa (trastu, terra, àteru) siat po su fritu, o po cuare, difèndhere, po tudare o àteru, fintzes a unu mortu: acarrazare a logos fintzes po ammuntonare cosa a brétiu tanti po dha tènnere
Synonyms e antonyms
acuguzare,
ammantai,
assacarrare,
carragiare,
cratzai,
imbusciae,
incarralzare
| ctr.
iscarragliare,
iscucuzare
Sentences
poita no ti acarràgias asuta de terra, ègua de is seti pratzas?!
2.
ancu ti acarrarjent!
3.
ómine asuriu e cagasutzu, est totu sa vida acarrazandhe dinare!
Etymon
srd.
Translations
French
couvrir
English
to cover
Spanish
cubrir,
tapar
Italian
coprire
German
bedecken.