acatedhàre , vrb: acatzedhai Definition pònnere aifatu de ccn. coment'e catzedhos; andhare o abbarrare sèmpere impare coment'e unu catzedhedhu aifatu de su mere; pònnere is prochedhos a sa màdria; àteru puru? Synonyms e antonyms acatzutzare, cociocedhare | ctr. iscatedhare 2. mota m'iap'èssi bófia prima de biri a fillu miu acatzedhau cun cussa crabioa! 4. un'autista de ratza furistera, candho fit sa broca acatedhada, li desit a s'iscuru un'imbolada Etymon srd.
acatigàre acacigài
acativeriàu , agt Definition agiummai coment'e istare in cativériu, sacrificau a tropu, ammungiau, immarriu de su trebballu a tropu Synonyms e antonyms arrebbentadu, iscinigau, munziadu Sentences ajaja mia, scerada, fut acativeriada, cun totu cussus fillus!
acatósu , agt Definition
chi faet bonu acatu
Synonyms e antonyms
acasazajolu
Sentences
comenti est intrada si nd'est pesau acatosu e dh'at saludada ◊ pagu acatosas is amigas de fradi miu!…
Scientific Terminology
ntl
Etymon
srd.
Translations
French
sensible
English
sensitive
Spanish
cordial
Italian
sensìbile,
cordiale
German
gastfreundlich.
acàtu , nm: agatu Definition
su arrecire a unu a domo, su dhi fàere bonu a cara, su dhi àere arrespetu
Synonyms e antonyms
acantzu 1,
acasàgiu,
acatamentu,
tratonzu
/
regualdu,
respetu
Idioms
csn:
fai bonu a. a ccn. = collírelu a bonugoro; segai s'a. a unu = mancàreli de rispetu, faedhàreli male
Sentences
est abarrau spantau de s'acatu chi dhi ant fatu candu est andau a domu de issus ◊ su para miu, passau est su tempus de dhi fai acatu! ◊ is amigus dhi ant fatu unu bellu acatu a su libbru chi at pubblicau ◊ a issu dhi at fatu pagu acatu: mancu s'iscannu po si cicire dhi at giau!◊ funt dus piciocus alligrus e de bellu acatu
2.
bisonzat de li dare acatu a un'ómine mannu! ◊ mirai de fuedhai de issa cun acatu!
Etymon
srd.
Translations
French
accueil
English
welcome
Spanish
acogida
Italian
accogliènza
German
Empfang.
acàtu 1 , nm Definition a logos, sa boghe de is animales / fàere acatus a ccn. = fàghere sa boghe, coment'e pro lu leare in ziru, a befe Sentences cussu connoscet us acatus de totu sa fera.
acàtza acàcia
acatzedhài acatedhàre
acatzedhàu acatedhàdu
acatzigài acacigài
acatzolài , vrb: catzolai Definition camminare cun is sabbatas, a catzola Etymon srd.
acatzotài , vrb Definition pigare a catzotos, a ciafos Synonyms e antonyms abbuciconai, apunnigosai, apunzare, apunzicare Etymon srd.
acatzutzàre , vrb: acuciuciare Definition andhare o pònnere aifatu de calecunu coment'e catzedhos, istare sèmpere impare Synonyms e antonyms acatedhare, acociocedhare Etymon srd.
acaudalài , vrb Definition
pònnere a parte cosa, fàere unu fundhu, unu capitale
Synonyms e antonyms
acabbalai
Etymon
spn.
Translations
French
thésauriser
English
to hoard
Spanish
atesorar,
acaudalar
Italian
tesorizzare
German
horten.
acaudalàu , pps, agt Definition
de acaudalai; nau de ccn., chi tenet cosa, interessu, chi istat bene
Synonyms e antonyms
arricu
| ctr.
pòberu
Translations
French
aisé
English
well-to-do (person)
Spanish
acomodado,
acaudalado
Italian
benestante
German
wohlhabend.
acaugài, acaugàre acaogàre
acaugàu , pps, agt: caugau Definition de acaugai; chi dhi funt bénnias mancu is fortzas o fintzes sa volontade / cinisu a. = sa chisina irfrutuada chi abbarrat pasada in fundhu candho si faghet sa líssia Synonyms e antonyms acalamau, acallofau, allatzanau, maladióngiu, otiu.
acausiòni acasiòne
acavacài , vrb: acovecai,
acrobecare,
acrovecai,
cavacai Definition
betare a covecu, betare apitzu; betare a conca a bàsciu, coment’e ponendho a covecu; fintzes bortulare, furriare / a. a ccn. = cumbíncherelu, conchinàrelu a carchi cosa, fintzas pònnereli timoria faedhendhe de no lu lassare mancu faedhare comente cheret
Synonyms e antonyms
abbucai,
acuguzare,
apatigai,
bíncere,
furriai,
tavacare
| ctr.
iscavacare
Sentences
chi fui dèu nci dhi acovecau sa pingiada in conca! ◊ is argiolas no acabbànt mai, cun su celu totu de unu colori acovecau in pitzus
2.
tèngiu unu bellu scannu po mi sèi: cussu gei no si nci acovecat!
3.
li ant covacadu sa carena in su putu
4.
cussa tenit unu mairu pioncu e unu fillu acovecau!
Etymon
srd.
Translations
French
retourner,
renverser
English
to turn upside down
Spanish
volcar,
dar la vuelta
Italian
capovòlgere
German
auf den Kopf stellen.
acavanài, acavannài , vrb Definition pònnere su cavannu, bestire cosa po ammontu Synonyms e antonyms acabbanai, acaparronare, acugudhare, ammantai, arredingotai, incaparonare | ctr. scavannai Sentences acavannadí bèni, su noti, sinono ti arresfrias! ◊ poita no si crocat, ca dh'acavannu bèni bèni? Etymon srd.