A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

acrapistadúra , nf Definition su acrapistare Etymon srd.

acrapistaméntu , nm Synonyms e antonyms acrapistadura.

acrapistàre acrabistài

acràra , avb: acraru Definition a s'acrara = a craru, a manera chi si potzat bíere, chi totus biant Synonyms e antonyms | ctr. a s'acua Sentences totu custas cosas dhas faent a s'acraru.

acraràda , nf Definition su si afaciare Synonyms e antonyms acerada, acherada, incarada, incrarada, iscampiada Etymon srd.

acraradúra , nf Definition su acrarare Synonyms e antonyms acraramentu Etymon srd.

acrarài aclarài

acraraméntu , nm Definition su acrarare; su si chistionare in cara a manera chi donniunu potzat arrespòndhere a su chi narat s'àteru Synonyms e antonyms acarada, acaramentu, acollóchiu, afaciadura, perrogu Etymon srd. Translations French débat, confrontation English comparison, debate Spanish debate Italian confrónto, contraddittòrio German Gegenüberstellung.

acraràre , vrb Definition bogare sa face (fintzes in su sensu de foedhare), incarare, andhare a bíere; essire, su si presentare Synonyms e antonyms acarare, acerare, acherare, afacare, imbraconare, incarai, inciarare, ingiarare, iscampiare Sentences tue acràrati! ◊ su frade mannu si est acrarau chin su babbu nandhe chi si cheriat fidantzare 2. su Deus de sos Ebreos si nos est acraradu Etymon srd. Translations French se montrer English to overlook Spanish asomarse Italian affacciarsi German sich zeigen.

acraràre 1 aclarài

acrariài, acrariàre aclarài

acraridórzu , nm Definition acabbamentu de cójua Synonyms e antonyms assecuronzu, cojancraru, fidantzamentu, iscràriu, ispalesonzu Etymon srd.

acraríre , vrb: crarire* Definition fàere crara o giare a ischire una cosa, una chistione a manera chi si pàrgiat méngius, chi si cumprendhat; fintzes su essire de su sole Synonyms e antonyms aclarai, ilgiarare, isciarire Sentences nemos si fit acrariu e antzis si fint negaos de àere pretesu carchi cosa 2. sos duos zòvanos ant acrariu sa coja ◊ s'amoronzu de Predu si est acrariu 3. su mengianu in foras si fut giai acrariu su sole Translations French éclaircir English to make clear Spanish aclarar, esclarecer Italian chiarire German klären.

acrarósu , agt: crarosu Definition nau de logu o tretu, chi essit, chi faet a crarizare, a castiare e bíere logos atesu Sentences su pigione si ch'est postu in logu acrarosu Etymon srd.

acràru acràra

acrassadòre , nm Definition chie faet acrassamentu, idorrobbatóriu Synonyms e antonyms orrobbadore Etymon srd. Translations French voleur, bandit English robber Spanish atracador Italian rapinatóre German Räuber.

acrassadúra , nf Synonyms e antonyms acrassamentu, acrassu, idorrobbatóriu, sdorrobbatóriu Etymon srd.

acrassaméntu , nm Synonyms e antonyms acrassadura, acrassu, irrobbatóriu, sdorrobbatóriu Etymon srd. Translations French vol English robbery Spanish atraco, asalto Italian rapina German Raub.

acrassàre , vrb: grassare* Definition fàere fura cun sa fortza de is armas, a gherra, furare totu Synonyms e antonyms irrobare, sdorrobbai Sentences un'ómine fit falendhe a Géricu e benzeit acrassadu Translations French voler English to robe Spanish atracar, asaltar Italian rapinare German rauben.

acràssu , nm Definition su acrassare, su furare chi faet una cambarada armada Synonyms e antonyms acrassadura, irrobbatóriu, sdorrobbatóriu Etymon srd.