afizíre , vrb: afrizire 1 Definition acostire, andhare o pònnere acanta; fintzes imbodhigare, istrínghere bene una bestimenta Synonyms e antonyms acoltziare, acostai, astrínghere Sentences aiat cussizau de afizire sa zanna e a si nche andhare ◊ apo sighidu a mi afizire a su muredhu, ma no intendhio e ne bidio a nessunu (A.Deplano)◊ afíziti gosi: ti bido menzus! ◊ passiza passiza mi afizo fintas a sa binza 2. si at torrau a afrizire s'issallu e sichiu at a caminare.
aflachiài , vrb: afrachiai Definition
èssere fracu, lenu, débbile, fartare in calecuna cosa, tènnere neghe / afrachiai in sa fidi = àere una fide no tantu frimma, pagu segura
Synonyms e antonyms
ifrachire
Etymon
srd.
Translations
French
être faible
English
to be weak
Spanish
flaquear
Italian
èssere débole,
vacillare
German
schwach sein,
schwanken.
aflachilài , vrb: afrachilai, afrachillai, afrachizare Definition coment'e abbruxare a fraca, nau de cosa chi coet cun tropu fogu (fràmula) e de su trigu guastu de sa népide o de tropu sole / afrachillai a unu (sa sposa, su sposu) = ingrangullitzai, incidai, spertai, fagher bènnere sa gana Synonyms e antonyms abbruscare, afracuai, aframarzare, aframatzare, aframiai, allampiai 1, apampai, summuscrare Sentences est passadu su fogu e at afrachizadu sas àlbures 2. su columbu est afrachillendi sa sposa (E.Sanna)◊ su caboni est afrachillendi is pudhas a criai Etymon srd.
aflachilaméntu , nm Definition su aflachilai Synonyms e antonyms aframatzadura Etymon srd.
afligídu , agt, pps: afrigiu,
afrizidu,
afrizitu,
afriziu Definition
de afligire; chi est coment'e in pena, sufrindho in s'ànimu, dispràxiu
Synonyms e antonyms
acoradu,
atribbuladu,
contribbuladu,
iscoradu,
iscoridu
Sentences
est Deus beneitu e sapiente salvadore de s'ànima afrigida ◊ tui ses su consolu de is afligius ◊ sas oras bellas fuent e ti aciapas cun s'ànima afligida ◊ totugantos narant peràulas de acunnortu a sa mama afrizida ◊ ita vida afligia chi megu de passai!…
Translations
French
affligé
English
afflicted
Spanish
afligido
Italian
afflitto
German
traurig.
afligíre, afligíri , vrb: afrigire,
afrigiri,
afrizire Definition
fàere penoriare, sufrire, dispràxere / afrizíresi a ccn., a una cosa = apedhiai a ccn., a calecuna cosa chi si disígiat meda
Synonyms e antonyms
acorae,
addolorai,
contribbulai,
flagellai,
scorai
/
addolimare
/
apiliare
Sentences
ti podet afligire unu dolore pulpa, nérviu e ossu, ma ti addólimat s'amore conca e coro, ànima e dossu ◊ est afrigidu dae sos males
2.
cussu si mi est afrizidu pro si corcare chin mecus! ◊ no ti depes afrizire a connada tua!
Etymon
spn., ctl.
afligir / aflegir
Translations
French
affliger
English
to afflict
Spanish
afligir
Italian
afflìggere
German
betrügen.
afliscàre , vrb Definition afriscare, serrare, ma nau in su sensu de acostire, acostare, pònnere prus acanta Synonyms e antonyms acostire.
aflissiòne , nf: aflitzioni,
afriscione,
afrissione,
friscione Definition
su èssere o istare afligios, dispràghios meda, fintzes in poberesa; sentidu de istima, de ispédhiu
Synonyms e antonyms
abbatimentu,
acoradura,
acronnoadura,
afrigimentu,
pesari,
scoramentu,
triltura
/
dolu
| ctr.
conciolu
Sentences
goi in aflissione sempre tristu in disconsolu so vivindhe (A.Dettori)◊ difendeinosí in is perígulus, consolainosí in is aflitzionis! ◊ totu sos poveritos sunt mandrones, pro sos atatos, ca no ant connotu fàmene, afannos e aflissiones (P.Mereu)◊ ti saludo cun meda afrissione ◊ s'afriscione mia no cunfido cun àtere ◊ est andhadu a visitare una domo, ca bi aiat grandhe afrissione
2.
cussu est de tímere a frea: est sempre in gherra e no at afriscione mancu pro sa répula sua etotu ◊ pro sos collegas mios de iscola tenzo istima e afriscione
Etymon
spn.
aflición
Translations
French
affliction
English
affliction
Spanish
aflicción
Italian
afflizióne
German
Kummer.
aflitèsa , nf Synonyms e antonyms aflissione Sentences mira sas aflitesas e afannos chi pro te in su mundhu apo sufridu! (M.Murenu)
aflitziòni aflissiòne
aflochitài , vrb: afrochitai 1, afrochitare Definition pònnere frocos, fàere bella una cosa ponendhodhi frocos (nau de persona, bestire bene, cun prendhas) Synonyms e antonyms afrochedhare, frochigiai, imbitai, infiochitare Sentences bosi poneis is bestires bellos e bosi afrochitais: dh'apo a crede chi non bosi apubent?!…◊ sa cosa dh'afrochitant, dh'imbustant e dha portant a is butegas ◊ is bagarias po acapiai un'ómini si afrochitant che cuadhu in diri de festa! 2. sas féminas sunt afrochitadas cun oros e coradhos Etymon srd.
aflorigiài , vrb: afrorigiai, fiorigiare* Definition pintare, fàere totu a frores (o fintzes a mustras, disegnos) po bellesa, pònnere frores; foedhandho, nàrrere sa cosa in manera prus praghillosa Synonyms e antonyms florèssiri, infiorare Sentences si afrorígiant is bias aundi passat una prufassoni ◊ ant afrorigiau su cocòi a ferrus ◊ po afrorigiai un'iscartedhu si ponit pértia de colori diferenti. 2. candu contu calincunu contixedhu mi praxit a dh'afrorigiai cun espressionis chi faint a arriri o ispantai
aflorigiàu , pps, agt Definition de aflorigiai; chi est fatu totu a frores Synonyms e antonyms afroriau, florigiau.
aflusciadúra , nf Definition su aflusciai, su lassare o fàere lentas is cosas Synonyms e antonyms aflusciamentu, allentamentu Etymon srd.
aflusciài , vrb: afrusciai Definition
nau de cosas istiradas, tèteras, crispas, essire lenas, coment'e perdendho fortza, o lassare o fàere lenas, pagu tiradas, pagu crispas
Synonyms e antonyms
abbambiai 1,
abblandai,
abbonantzai,
abbrincai,
afrincai,
allenare,
ammollai
| ctr.
tirai,
tostare
Idioms
csn:
su tempus aflúsciat = su tempus est abboniendhe, mediendhe; a. su frenu a su cuadhu = lassare andhare su frenu, lassàrelu chentza lu tirare, abbambiai; a. sa funi = lassare andhare sa fune; feta afrusciada = tiza de robba totu a pínnigas; afrusciai sa vista = abbasciare sa vista, bíere prus pagu
Sentences
mi aflúsciant is cambas
2.
apu afrusciau e addenote nci biu tropu pagu
Translations
French
desserrer
English
to loosen
Spanish
aflojar
Italian
allentare
German
lockern.
aflusciaméntu , nm Synonyms e antonyms aflusciadura Etymon srd.
afocàda , nf Definition su afocare Etymon srd.
afocadúra , nf Synonyms e antonyms afocamentu, afoconzu Etymon srd.
afocàre , vrb: afogai 1,
afogare Definition
mòrrere po no pòdere torrare àlidu (es. in mesu de s'abba, cun cosa arréschia in su gúturu); bochíere, fàere mòrrere sentza de lassare torrare àlidu
Synonyms e antonyms
allupae,
annegai,
ataogare
Idioms
csn:
afogai in su cagnu = impicai; afogai in s'àcua = annegai; afogàresi de dépidos = àere dépidos meda de no los pòdere torrare; ciumentu a matza afogada = impastu de tzimentu cun rena paga e zara meda
Sentences
sa fune a bula a un'animale si li depet prèndhere a nodu chi no sucurrat, pro no si afogare
Translations
French
noyer
English
to drown
Spanish
ahogar
Italian
affogare
German
ertränken.