bíere bíbere
bíere 1 bídere
bieròne, bieròni biaròne
bifàca, bifàche , nf: abbifache* Definition una genia de pane, ladu e fine, retangulare; su min. bifachedha est unu druche a forma triangulare Synonyms e antonyms ammenfache, coatza 1 Sentences sa fémina at fatu duas bifaches ◊ at illadiadu unu pane e dhi at fatu su bucu in mesu po sa bifache 2. annant a comporare turrone e bifachedhas Scientific Terminology pne.
bíga , nf Definition
truncu mannu de linna, linnàmene longu e no tanti grussu, segau a serra impreau prus che àteru po aguantare calecuna cosa grae meda (teuladas, pontes e àteru)/ sa b. de su schinai = su petzu de mesu in su puntu prus artu de sa cabertura; min. bighiciola
Synonyms e antonyms
budrone,
petzu,
traja
Sentences
custas bigas serbint po fai pontis is maistus de muru ◊ sos petzos sunt fortes, ca sunt bigas de chercu
Etymon
ctl., spn.
biga, viga
Translations
French
poutre
English
girder
Spanish
viga
Italian
trave
German
Balken,
Träger.
bíga 1 , nf Definition muntone de laore assentau acanta de s'argiola po dhu treulare (e fintzes treulau); muntone mannu de cosas bastat chi siat (linna, pedra, orrobba, àteru) Synonyms e antonyms partoxu, postura, remealzu / babizone, balluardu, linnàgliu, cidraxi, tidarzu Sentences una biga de linna 2. tengu una biga manna de cosa de isciacuai! Etymon itl. bica.
bigàda, bigàra , nf Definition muntone mannu Synonyms e antonyms altziu, apiculada, meda, muntone Sentences tengu una bigada de arrobba de isciacuai ◊ su bombardamentu at fatu una bigara de mortus chi no finit prus! Etymon srd.
bigaròne, bigaròni , nm Definition
currente, biga prus pitica e prus fine chi si ponet de una biga a s'àtera in sa teulada; in su telàrgiu, donniunu de is duos tacheris
Synonyms e antonyms
currente 2,
listellu,
tzivina 1
Sentences
sa trae maistra e sos bigarones
Translations
French
soliveau
English
rafter
Spanish
vigueta
Italian
travicèllo
German
Deckenträger,
kleiner Balken.
bíghere , vrb Definition tenet totu is significaos de portare Synonyms e antonyms giúchere*, leai, poltare Sentences bíghemi a ballare in custa note fadada! (G.Elies)◊ cussu bambale est che cuba chi no bighet doa ◊ sas mànigas de su cropitu bighent traucas ue intrant sos butones de sa butonera.
bighiciòla , nf Definition biga pitica Etymon srd.
bighighédhu , nm Definition min. de bigu: bigu pitichedhedhu.
bighinàdu bichinàdu
bighinànte , nm Definition chie est de su bighinau, chi istat apresu a domo (de un'àteru) Synonyms e antonyms bichinu, bighinarzu Sentences faghiat male a sos bighinantes e a sos de tesu ◊ sos bighinantes sunt bénnidos pro augurare "Bonas Pascas!" Etymon srd.
bighinàrzu , nm Synonyms e antonyms bichinu, bighinante Etymon srd.
bighínu bichínu
bíghinu , agt Definition nau de css. colore, chi est coment'e faendho cara a un'àteru, cambiandho a un'àteru Scientific Terminology clr.
bigiadórgiu , nm: billadroxu,
bizadolzu,
bizadorzu,
vitzatógliu Definition
su istare ischidaos a giare atentzione a calecuna cosa (po malu o po bonu)/ fàghere bizadolzu = abarrai iscidus
Synonyms e antonyms
billa,
billamentu,
billóngiu,
bizadura
Sentences
ballos e bizadolzos ant lassadu ◊ si est isparta sa boghe chi bi aiat bizadolzu e acudit sa zente: una bella divertida! ◊ su bizadorzu de Missa de pudhu ◊ si faiat bigiadórgiu cun ballos e cantadores po sant'Antoni
Etymon
srd.
Translations
French
veille
English
vigil
Spanish
vela,
velada
Italian
véglia,
veglióne
German
Wache,
Ball.
bigiàgi , agt Definition nau de ccn., chi est bigiandho, ischidau Synonyms e antonyms abbillu, ischidadu.
bigiàre , vrb: bigrare, bijare Definition fàere bigos, su angiare de is bacas Synonyms e antonyms agnare Sentences in sos beranos, candho bigiaiant sas bachitas, sas bórridas poniant sa paura (G.Monzitta) Etymon ltn. *vitulare.
bigiàre 1 , vrb: abbillai,
bigliai,
billai,
bizare,
vitzare Definition
istare atentos, a s'avértia, giare atentzione a calecuna cosa; istare ischidaos / billai su mortu, su malàidu, su bestiàmine; billai a peistanti = istare a bàrdia a us'e militare
Synonyms e antonyms
acastiai,
agorrai,
tentare
/
abbídere,
abbigiare,
acatae,
saerare
| ctr.
drommire
Sentences
candu dhi fiat atacau su carbuncu dh'emus billau po mortu ◊ immoi is mammas a is fillas no dhas billant prus, candu funt isposas ◊ si ischiat in cale ora de sa note benit su ladru, su padronu tiat bizare! ◊ no bies chi no mi dat àchiu, semper bizandhe che guàrdia de presone?! ◊ no dromu e no billu
2.
cantas notes, compà, amus bizadu fatendhe serenadas a chiterra!…◊ su cilleràrgiu fut avesu a bigiare
Etymon
ltn.
vigilare
Translations
French
veiller
English
to stay awake
Spanish
velar
Italian
vegliare
German
wachen,
wach bleiben.