A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

biginàu bichinàdu

bigínu bichínu

bigirría , nf Definition genia de idea maca, istrambeca Synonyms e antonyms bibbirriu, istrolichéntzia Sentences it'est custa alciada de bigirria?! (P.M.Canu)◊ no ti àrciat mancu in bigirria chi a muzere mia la podes fàghere istare male!

bígiu bícru

bíglia , nf: billa 2, bíllia, brilla Definition genia de birilla manna po giogare a biliardu.

bigliadòri , nm: billadori Definition chie abbarrat a bigiare Synonyms e antonyms abbilleri, ilgiadori Etymon srd. Translations French surveillant English watcher Spanish vigilante Italian vigilante German Aufseher.

bigliài bigiàre 1

bigliàrdu , nm: biliardu, billiardu Definition genia de giogu Scientific Terminology ggs Translations French billard English billiards Spanish billar Italian biliardo German Billard.

bigliète , nm: billete, billetu, bugliete, bullete Definition paperedhu iscritu, un'iscritu de pagas errigas; genia de arrecia po calecuna cosa chi si pagat (b. de su trenu, de su purma, de su tzínema, de loteria); dinare in paperi Idioms csn: punciai su billetu de su trenu = intrare su billete in sa machinedha chi lu trimbat o istampat a sa tucada, o fintzas a pintzas o machinedha a manu; tirare a biglietes = a chie tocat tocat, a su chi essit, sortae, itl. fare a sortéggio; billete de banca = dinari in pabilu Sentences li at iscritu una punta de billete ◊ eus a tenni a unu chi iscít bogai contus e iscrí una punta de billetu 2. ant postu sos biglietes a pesu de oro ◊ sos billetes si faghent in s'istatzione ◊ mi fatzu su billetu po andai e torrai 3. su comporadore mi at zau bellos billetones chi parent lintzolos! Etymon itl. Translations French billet English ticket Spanish billete Italian bigliétto German kurzer Brief, Schein, Karte.

bígna , nf: bíngia, bintza, binza, víngia Definition terrenu postu, pastinadu, prantau a bide Synonyms e antonyms pàltinu Idioms csn: pònnere b. = prantai su sarmentu, fai bíngia noa, noedha; bogare una terra a b. = triballare sa terra a fundhu meda chi fetat a bi prantare sa bide; b. bogada a ràllia = sa terra totu segada, móida; b. fata a canales = sa terra segada petzi ifilu de s'órdine; girada de bíngia = su tretu tra sos órdines e sa làcana, sa cresura; giuali de b. = órdine de bide, de fundhos; pratza de b. = su tretu in mesu de duos órdines; bagantinu de b. = tretu lassadu chentza postu a bide, in binza, in sos oros de fora; sa b. si marrat o arat, si cratzat, s'iscràciat, si fait de pruàcia, si pudat; impalai sa b. = pònnere sa raiga a sos fundhos; ispuzonare sa b. = ismamai; b. a fichetes = a órdines; b. a cannitu = a bérgulas; b. a rabatzones = a fundhos bassos; andhare a b. pinta = in sas pigadas, andhare unu pagu de rugadis pro èssere prus pagu peleosu; faedhos nados a binza pinta = faedhos a duas caras, fartzos, itl. equìvoci Sentences si no bufo binu, sas binzas, tandho, puite seo tribballandhedhas?! ◊ cheria faedhare su mere po cras, ca mi cheria assigurare si andhaus a marrare in binza ◊ iant batiu dea is bíngias cadinos prenos de àghina ◊ is bíngias ocannu funt carriadas de àniga 2. ite mi ndh'importat? no siat chi mi che ponzat su cadhu in binza, puru!…◊ gei no mi nd'at a scicutai sa bíngia! ◊ no cherimus préigas de rujadis ne faedhos chi andhant a binza pinta (G.Fiori) Etymon ltn. vinea Translations French vigne, vignoble English vines Spanish viña Italian vigna, vignéto German Weinberg.

bignàrgiu, bignàrzu , nm: bingiàrgiu, bingiarxu, binzarzu Definition mere de bíngias, chie trebballat, custódiat o contivígiat bíngias Synonyms e antonyms bennidore 1, bignateri, binzaresu Etymon srd.

bignatéri , nm: bingiaderi, bingiateri, binzateri Definition mere de bíngia, chie trebballat o contivígiat bíngia Synonyms e antonyms bignàrgiu, binzadorzu / cdh. vignateri Sentences binzateri mannu, cussu tenet binzas medas ◊ sos binzateris faghent s'abbardente dae s'ainata ◊ su bingiateri est preparendi sa stibba po binnennai ◊ chilcas binnenna cun binzateris chena cabu?! Scientific Terminology prf Etymon vinyater Translations French vigneron English vine-dresser Spanish viñero Italian vignaiòlo German Weinbauer.

bigòne , nm Definition frucàgiu a duos corros.

bigòrra bibbigòrra

bigòtis , nm pl Definition su pilu de is mustatzos Etymon spn. bigotes.

bigótu , nm Definition chi o chie est apedhiau a tropu a cosas de crésia ma chentza unu fàere de giudu Synonyms e antonyms apontziadori, basamatone, moitzu 1, satrapone.

bigràre bigiàre

bigríle begríle

bígru, bígu bícru

bigumàrras, bigumàrru , nm Definition bigu o boe marinu; genia de lampu chentza tronu Synonyms e antonyms culumarru, igumarras Scientific Terminology anar, monachus monachus Translations French phoque moine de la Méditerranée, éclair English monk seal, lightning Spanish foca monje, relámpago sin trueno Italian foca mònaca, lampo sécco German Mönchsrobbe, Wetterleuchten.